Cum a fost gândit cel mai mare parc al Clujului: zonă sportivă cu pavilion competițional, caiac pe canale și zone naturale unice. Proiectul vine cu propuneri pentru amenajarea a trei parkinguri în zona adiacentă

Cel mai mare parc al Clujului pregătit de Primărie pe 45,5 ha va cuprinde o zonă și mai mare (peste 52 de hectare și un studiu urbanistic pe 68,8 hectare) care va aduce amenajări sportive cu pavilion competițional, îmbinând aceste facilități cu o zonă naturală unică, protejată. Arhitectul Mircea Munteanu de la Metapolis Architects, cei care gestionează proiectul în urma concursului de soluții pe care l-au câștigat, a prezentat public, în cadrul unei dezbateri organizate online de Centrul de Inovare și Imaginație Civică, pe un slide întreg echipa și studiile complexe făcute pentru crearea parcului și a recomandat aceeași grijă pentru zona naturală și de-a lungul pârâului Becaș dar și în zona adiacentă viitorului parc, care ar trebui impusă de Primărie tuturor dezvoltărilor imobiliare noi adiacente viitorului parc.

Proiectul pentru Parcul Est a fost ales în urma unui concurs internațional de soluții. Acesta este realizat de către o echipă formată din Metapolis Architects din Belgia, în asociere cu  Studio de peisaj Ana Horhat și S.C. Atelier Mass.

Echipa a prezentat o primă variantă a parcului, rezultată după efectuarea studiilor de fundamentare hidrologice și de biodiversitate pe care s-a construit conceptul parcului în cadrul unei dezbateri organizate online în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei, la o dezbatere online din 11 noiembrie. Arhitectul Mircea Munteanu de la Metapolis Architects a explicat în cadrul prezentării că s-a pornit de la proiectul arhitectului Vasile Mitrea de dinainte de anii 90 și să noul Parc Est va cuprinde atât amenajări sportive, în prelungirea bazei sportive Gheorgheni, dar și o zonă naturală, cu stufăriș, mlaștini plus valea Becașului.

Parcul va fi mai mare decât zona inițială prinsă în concursul de soluții, 45,5 hectare și va crește la peste 52 de hectare. Munteanu a spus că prin Planul Urbanistic Zonal s-a ajuns să se studieze un teritoriu de 68,8 hectare care cuprinde și zonele adiacente de la pârâul Becaș la cartierul Între Lacuri, unde s-au gândit amenajări de parkinguri supraterane. Prin reorganizarea unor spații dintre blocurile din cartierul Între Lacuri, în faza de urbanism, vor fi propuse, ca amplasament, trei parkinguri supraterane cu peste 400 de locuri.

Ana Horhat, peisagist și parte din echipă, a arătat că studiile efectuale au încurajat păstrarea arborilor valoroși de pe sit, menținerea zonelor de mlaștină cu vegetație specifică sau păstrarea arborilor morți și căzuți. Amenajările vor încuraja dezvoltarea mircofaunei prezente, de la păsări la lilieci și fluturi. Pe sit sunt 53 de specii de arbori valoroși iar propunerea este ca aceștia să fie păstrați pe cât va fi posibil. Plopii, repere vizuale pentru zonă, copaci care recent au fost tăiați din multe zone ale Clujului (strada Mirăslău, zona Institutului de Cercetări Moleculare și Izotopice, sau cartierul Plopilor, zona blocului nou dezvoltat de Vasile Salanță în parcul Rozelor) sunt propuși pentru conservare.

Nu se va permite navigarea cu bărci pe lacul 3, cuprins în parc, însă se încurajează decolmatarea canalelor și utilizarea lor – în anumite perioade din an – pentru caiace sau chiar înot. „Vom permite bogățiilor naturale să se dezvolte prin asigurarea unui echilibru hidrologic, înlăturarea gunoaielor depozitate aici și decolmatarea canalelor. Analizăm posibilitățile de reîmprospătare cu apă a lacurilor, înainte existând o aducțiune din Canalul Morii iar acum luăm în calcul potențialul Văii Becaș de a aduce apă pe sit”, a spus arhitectul.

Prin proiecte va fi accesibilizată zonă și, pe lângă o intrare principală cu pavilion (muzeu al biodiversității) și zonă de cafenea, vor fi regândite accesele dinspre zona Selgros/Calea Someșeni sau dinspre strada Dunării. La toate punctele de acces vor fi amenajate și parcări.

După cum a spus arhitectul Silviu Aldea, în prelungirea actualei baze Georgheni, Parcul Est va avea o zonă sportivă cu o serie de dotări complementare – pavilion sportiv competițional cu sală de sport cât și diverse terenuri exterioare – cu zgură, un teren de fotbal neîngrădit, trei terenuri exterioare de baschet, dar și zone naturale îngradite cu vegetație unde se pot organiza activități sportive. Vor fi și circuite de piste de alergare (5-10 kilometri), o pistă finlandeză din scoarță de copac de 1 kilometru tot pentru alegat, conexiuni pentru biciclete de 8 kilometri, legate de scara orașului, un circuit accidentat pentru biciclete, 4 zona de fitness și gimnastică.

În rest, parcul va fi cât mai natural, cu locuri de joacă fără plasticuri, cu spații de plimbare, pontoane, alei și circuite pentru relaxare. Sunt conservate sau create zone de pajiști generoase, zone de pădure, pâlcuri, aliniamente, zone de grădină urbană. Parcul invită la utilizări spontane, alternând zone dedicate jocului, sportului, îmbăiatului sau evenimentelor cu atmosfere intime, împădurite, contemplative sau de relaxare. Sunt facilitate cât mai multe tipuri de utilizări în spații neprogramate, imaginând scenarii pe tot ciclul diurn și cel anual – de la picnicuri, evenimente, la patinaj pe lac.

Primarul Emil Boc a promis la începutul dezbaterii că, până în luna decembrie, se vor monta bariere în toate zonele de acces în viitorul parc pentru a nu se mai permite depozitări de gunoaie sau conpromiterea zonei. El a arătat că în prezent Primăria se ocupă de cadastrarea părții publice din viitorul parc, urmând ca după ce proiectanții termină studiile, administrația locală să se ocupe și de exproprierea restului de teren.

Ovidiu Cîmpean, directorul de dezvoltare al Primăriei și coodonatorul CIIC, cel care a moderat dezbaterea, a arătat că proiectul este unul extrem de dificil, complex, cu exproprieri și a estimat că va avea nevoie de cel puțin 2 ani de zile până când Primăria va putea să lanseze licitația de execuție (optimist-realist preconizată pentru 2023). Atât Boc cât și Cîmpean nu au exclus ca proiectul celui mai mare parc al orașului să fie etapizat, mai ales că va presupune o investiție consistentă. Studiul de fezabilitate pentru investiție va fi gata în 2022, cel mai probabil în luna aprilie, când urmează să fie asumat de Consiliul Local.

Cum arată în imagini viitorul Parc Est:

(sursă imagini, simulări ale proiectului făcute de echipa de proiectare)

Actual de Cluj