Cel mai mare parc din Cluj va fi pregătit cu bani europeni. 27 de proiecte concurează pentru „fața” viitorului Parc Est. Contractul de proiectare este de 6,2 milioane lei

Comisia Tehnică din cadrul concursului de soluții pentru amenajarea celui mai mare parc din Cluj-Napoca, Parcul Est, a finalizat în 2 februarie procesul de recepție a ofertelor. Cele 27 de proiecte depuse în cadrul concursului de soluții vor fi evaluate de specialiștii din juriu, între 5 și 7 februarie. Câștigătorul va fi anunțat în 8 februarie.

Juriul internațional este format din arh. peisagist Catherine Mosbach – Fondator Mosbach Paysagistes (Paris, Franța), arh. peis. Peter Veenstra – Cofondator al biroului LOLA Landscape Architects (Rotterdam, Olanda), geograf Catherine Franceschi-Zaharia (Paris, Franța), arh. urb. Toader Popescu, specialist atestat MC, lector UAUIM (București, România), arh. Radu Tudor Ponta – Cofondator al biroului Republic of Architects, conferențiar UAUIM (București, România), Cristian Domșa – Specialist GIS – Conservarea biodiversității, Consultant în domeniul ecologiei și conservării biodiversității (Cluj-Napoca, România), arh. Tamina Lolev – Arhitect Partener al biroului de arhitectură Wolfhouse Productions, Co-fondator Nod Makerspace (București, România).

Parcul Est va avea o suprafață de 45,5 hectare și include luciul de apă, malurile Lacului 3 din zona fostei pepieniere Becaș a Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) din subordinea Primăriei și o porține umedă. E un biotop unic în mediul urban.

Deja directorul din Primărie, Ovidiu Cîmpean, a anunțat că municipalitatea vrea să susțină amenajarea Parcului Est după proiectul care va câștiga concursul de soluții din fonduri europene.

Vezi și: Concurs de soluții de 1,3 milioane de euro pentru cel mai mare parc al Clujului

Oportunitatea amenajării acestei zone a fost semnalată încă din anii 60-70, când au fost propuse mai multe proiecte de valorificare a oglinzilor de apă și transformarea unui sit mlăștinos într-un spațiu de agrement. Proiectele nu s-au mai realizat, cu excepția regularizării malurilor Lacului 3 și înființarea unei pepiniere pe o porțiune plată și regulată a respectivei zone.

Parcul Est, cel mai mare parc pe care Primăria vrea să îl facă în oraș, va fi realizat cu intervenții minimale, cu ocrotirea florei și faunei și rezolvarea problemelor de accesibilitate a zonei la pachet cu racordarea la rețeaua publică de transport. Asta este și ceea ce oamenii care au răspuns la chestionarul primăriei – „natura e așa cum e, frumoasă”, „cât mai puțin beton, cât mai mult gazon” – și asta va cere și tema pentru concursul de soluții care urmează să se lanseze. Un termen realist pentru începerea lucrărilor este peste 3  ani, după cum a estimat directorul din Primărie Ovidiu Câmpean.

Până atunci s-a venit și cu o propunere pentru numele pe care ar trebui să îl aibă viitorul parc: „Propun ca acest parc să se numească Boc. Așa cum s-a întâmplat și la Craiova cu cel mai mare parc al orașului făcut de un arhitect francez și medaliat internațional cu aur în anii 1900, parcul natural Nae Romanescu. El nu a luat numele proiectantului, ci numele primarului de la acea vreme”, a propus arhitectul Eugeniu Pănescu.

Proprietarii de terenuri pe amplasamentul căruia urmează să se realizeze parcul au condamnat public faptul că Primăria vrea să îi exproprieze la prețuri de nimic și că le-a făcut terenurile verzi din „pix” ca să poată să le ia terenurile proprietate pentru care s-au luptat ani în șir, cu costuri enorme, ca să le primească înapoi.

Primăria a făcut în 4 februarie o dezbatere publică în care a prezentat tema pentru viitorul Parc Est, temă care a preluat și rezultatele chestionarului online lansat anul trecut prin care clujenii au fost întrebați ce își doresc de la acest parc.

Arhitectul Kazmer Kovacs, cel care s-a ocupat din partea Ordinul Arhitecților de scrierea temei pentru concursul de soluții care se va lansa în vederea creării Parcului Est, a spus că viitorul parc va fi realizat cu intervenții minimale, cu ocrotirea florei și faunei, cu dezvoltarea de relații funcționale în interior și rezolvarea problemelor legate de accesibilitate și racordarea la rețeaua de transport public. Parcul urmează să concentreze eventualele amenajări administrative periferice la margine. La fel și parcările. Tot spre exterior urmează să se realizeze locuri de joacă. În interior urmează să fie spații plantate sub forma unor grădini urbane care să fie ancorate în specificul locului și să nu deranjeze viețuitoarele.”Ca să înțelegem mărimea acestui parc, el înglobează 740 terenuri de tenis sau 70 de terenuri de fotbal”, a mai spus arhitectul. El a oferit și câteva modele de parcuri din Europa, printre care și Rezervația Văcărești din București, pentru ca toată lumea să înțeleagă cum trebuie dezvoltat parcul din Cluj.

Potrivit temei de concurs, „noua amenajare va trebui să asigure conservarea în condiții optime a zonei umede cu floră și faună specifice, dezvoltate spontan și constituind un biotop unic în mediul urban din Transilvania. Totodată, promotorul dorește amenajarea unui parc care să îndeplinească funcțiunile obișnuite pentru acest fel de spații publice și care să reactiveze social și funcțional zona prin activitatea peisajeră a cadrelor create. În sfârșit, prin integrarea în sistemul celorlalte plantații urbane, viitorul Parc Est ar urma să devină un important nod în rețeaua verde a orașului și a zonei estice”.

Cea mai bună soluție de amenajare și echipare a Parcului Est presupune:

-protejarea biocenozei existente, inedite într-un habitat urban

-identificarea unor metode inovatoare de interacțiune vizuală și auditivă cu biotopul protejat, fără a-i perturba procesele naturale

-amenajarea peisajeră a unor zone de protecție care să medieze relația dintre grădina publică și biotopul care trebuie conservat, să le despartă fără să le separe

-amenajarea peisajeră a funcțiunilor de grădină publică cu toate dotările și echipamentele necesare, alei, locuri de odihnă, terenuri de joacă, locuri pentru activități sportive adecvate, iluminat public etc.

-creșterea suprafeței foliare cu 200-300% și atingerea unei suprafețe plantate de 60-70% din totalul sitului și augmentarea impactului ecologic asupra ariei de influență

-realizarea unei zonificări funcționale pentru echipamentele și construcțiile necesare

-rezolvarea accesibilității și a legăturilor cu spațiile construite și plantate în vecinătate

-integrarea malurilor lacului 3

-definirea unui nucleu în rețeaua verde a orașului pentru viitoarea dezvoltare pe direcția Sud-Est laolaltă cu susținerea funcției ecologice a zonei

DETALII:Cum a fost la dezbaterea publică. Cel mai mare parc din Cluj e oficial în lucru. „Propun ca acest parc să se numească Boc”