Închide

Cum a fost la dezbaterea publică. Cel mai mare parc din Cluj e oficial în lucru. „Propun ca acest parc să se numească Boc”

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 05, 2020 1 1491

Parcul Est, cel mai mare parc pe care Primăria vrea să îl facă în oraș, va fi realizat cu intervenții minimale, cu ocrotirea florei și faunei și rezolvarea problemelor de accesibilitate a zonei la pachet cu racordarea la rețeaua publică de transport. Asta este și ceea ce oamenii care au răspuns la chestionarul primăriei – „natura e așa cum e, frumoasă”, „cât mai puțin beton, cât mai mult gazon” – și asta va cere și tema pentru concursul de soluții care urmează să se lanseze la începutul acestei veri pentru crearea parcului pe o suprafață de circa 54 de hectare. Un termen realist pentru începerea lucrărilor este peste 3  ani, după cum a estimat directorul din Primărie Ovidiu Câmpean.

Până atunci a venit o propunere pentru numele pe care ar trebui să îl aibă parcul: „Propun ca acest parc să se numească Boc. Așa cum s-a întâmplat și la Craiova cu cel mai mare parc al orașului făcut de un arhitect francez și medaliat internațional cu aur în anii 1900, parcul natural Nae Romanescu. El nu a luat numele proiectantului, ci numele primarului de la acea vreme”, a propus arhitectul Eugeniu Pănescu.

Proprietarii de terenuri pe amplasamentul căruia urmează să se realizeze parcul au condamnat public faptul că Primăria vrea să îi exproprieze la prețuri de nimic și că le-a făcut terenurile verzi din „pix” ca să poată să le ia terenurile proprietate pentru care s-au luptat ani în șir, cu costuri enorme, ca să le primească înapoi.

Primăria a făcut în 4 februarie o dezbatere publică în care a prezentat tema pentru viitorul Parc Est, temă care a preluat și rezultatele chestionarului online lansat anul trecut prin care clujenii au fost întrebați ce își doresc de la acest parc.

Arhitectul Kazmer Kovacs, cel care se ocupă din partea Ordinul Arhitecților de scrierea temei pentru concursul de soluții care se va lansa în vedere creării Parcului Est, a spus că viitorul parc va fi realizat cu intervenții minimale, cu ocrotirea florei și faunei, cu dezvoltarea de relații funcționale în interior și rezolvarea problemelor legate de accesibilitate și racordarea la rețeau de transport public. Parcul urmează să concentreze eventualele amenajări administrative periferice la margine. La fel și parcările. Tot spre exterior urmează să se realizeze locuri de joacă. În interior urmează să fie spații plantate sub forma unor grădini urbane care să fie ancorate în specificul locului și să nu deranjeze viețuitoarele.”Ca să înțelegem mărimea acestui parc, el înglobează 740 terenuri de tenis sau 70 de terenuri de fotbal”, a mai spus arhitectul. El a oferit și câteva modele de parcuri din Europa, printre care și Rezervația Văcărești din București, pentru ca toată lumea să înțeleagă

În chestionarul online cei 1200 de oameni care au răspuns s-au pronunțat pentru un parc natural, „natura așa cum e, e frumoasă”, „cât mai puțin beton, cât mai mult gazon”. Oamenii au optat și pentru a avea în acest parc locuri de joacă pentru copii dar și toalete.

Primarul Emil Boc a anunțat că municipalitatea renunță la intenția de a amplasa în acest viitor Parc și a unui aquapark.

Proprietarii de terenuri din Pepiniera Becaș (amplasamentul propus pentru viitorul parc) s-au revotat în cadrul dezbaterii și l-au acuzat pe primarul Emil Boc că vrea să le ia terenurile pe bani de nimic deși în 2013 le-a promis că le va cumpăra terenurile la prețul pieței. Mai mult, ei l-au indictat pe deputatul Adrian Dohotaru (inițiatorul campaniei SOS Parcul Est pentru creea celui mai mare parc din Cluj) ca principal vinovat că municipalitea le-a făcut în PUG ternurile din pix ca verzi. Proprietarii au spus că vor lupta ca să primească o justă despăgubire având în vedere că ei s-au războit ani în șir cu niște costuri enorme pentru a le primi înapoi.

Vezi și: Revolta din Parcul Est

Primarul Emil Boc le-a răspuns proprietarilor că viitorul parc se va realiza potrivit legii și că municipalitatea nu va face rabat de la litera ei.

Adrian Dohotaru a intervenit în cadrul discuției fără să le răspundă proprietarilor. El a spus doar că respectiva campanie SOS Parcul Est este veche de 10 ani și că asociația sa o va continua până când parcul va fi efectiv realizat. „E un fel de frate mai mic al rezervației Văcărești. Am militat pentru schimbări legislative și crearea de arii urbane protejate și sperăm ca ele să devină lege și ca și acest parc să primească acest statut”,  a spus deputatul. El a mai trecut în revistă principalale două probleme pe care zona le are: este un adevărat depozit de gunoi și nu are legături pietonale cu parcul de la Iulius Mall, de pe malul lacului I dar nici cu baza sportivă Gheorgheni, legătură care ar trebui realizată pe malurile pârâului Becaș.

Arhitectul Eugen Pănescu, cel care a militat și în trecut pentru crearea unui parc natural pe teritoriul vizat de Parcul Est a ținut să îl felicite public pe primarul Emil Boc pentru că a înțeles importanța unui astfel de parc și a renunțat la crearea unui aquapark în această zonă. „Cred că discutăm despre cel mai longeviv proiect al orașului. Dacă biodiversitatea este în centrul acestui parc, atunci prezența unui biolog alături de peisagiști, arhitecți și ingineri în juriu este extrem de importantă. Acest parc ar necesita să aibă în urma concursului și o parte de masterplan care să îl lege de spațiile de agrement din jur, de Băile Someșeni. Este cel mai necunoscut loc al orașului care necesită o accesibilizare și o apropiere de clujeni. Toate problemele orașului sunt concentrate aici, de la zgomot la problemele legate de depozitările ilegale de gunoi. Cred că următoarele acțiuni de ecologizare ale Primăriei ar trebui făcute aici”, a mai spus arhitectul.

Arhitectul Vasile Mitrea a ținut să spună că propunerea de creare a Parcul Est, veche de peste 40 de ani, s-a născut după ce s-a constatat că Clujul stă foarte prost la spații verzi față de alte orașe din țară. Propunerea nu a fost făcută oricum, ci parte a unui proiect de formare a unui sistem de spații verzi în oraș, în legătură cu Someșul, cu Cetățuia și cu Pădurea Horea.

„În 1989, Clujul avea 7,5 mp spațiu verde accesibil permanent pe cap de locuitor. Cifra de acum e cu zecimale, nu vreau să o dau. Eram atunci sub media pe țară”, a spus Mitrea. Crearea unui sistem de spații verzi este ratată, însă mai există șanse în cazul Someșului printr-o serie de studii periubane, având în vedere că în viitor comunele din jurul orașului (pline de blocuri) vor deveni cartiere dar și prin studierea relației dintre Someș și pâraiele ce se întâlnesc cu râul.

„Nici ideea cu întorcerea Clujului cu fața la Someș nu este nouă, ea a mai fost adusă într-un studiu privind poluarea de o colegă de a noastră. Cu Parcul Est, a rămas foarte puțin din el. Erau 110 hectare. A dispărut lacul II și a mai rămas ceva din lacul II. Ar trebui racolate și Băile Someșeni”, a recomandat Mitrea.

Radu Mitirean de la Clubul de Cicloturism Napoca a ținut să remarce absența pistelor de biciclete în jurul parcului. Arhitectul care se ocupă de scrierea temei a spus că ea ar genera conflicte în acest parc și nu sunt de încurajat.

Arhitectul Silviu Medeșan a propus ca în juriu de la viitorul concurs de soluții să fie un sociolog, un peisagist și neapărat un biolog.

Un riveran din Cartierul Între Lacuri a arătat Primăriei că spune vorbe mari, dar face în practică contrariul, chiar mai multe rele decât bune.

„Sunt bucuros că nu va fi aici un aquapark. Trebuie să activați cei de la Poliția Locală să verifice depozitările ilegale de deșeuri, să stea în zona Selgros și oprească mașinile care vin să depoziteze deșeuri. De fapt, Regia Autonomă a Domeniului Public de care știu că e în subordinea Primăriei depozitează acolo tot ce excavează de la străzi. Ceea ce este foarte important pentru noi este să uniți lacul I cu lacul III. Noi nu avem acum cum ajunge în parcul de la Iulius, nu există trotuar, nu sunt piste de biciclete. Cât despre intențiile de a avea locuri de alimentație publică, să nu cădem în păcatul Cișmigiului care are 42 de cluburi. Inventivitatea românului este extraordinară. Accesul auto ar trebui realizat din zona Selgros, ca zona aferentă cartierului armatei și a bazei sportive Gheorgheni foarte aglomerată acum să nu fie sufocată. Există parcuri în Europa unde întreținerea se face cu echipamente electrice. La noi, în baza Gheorgheni se curăță frunzele cu motor pe benzină în timp de oamenii vin să alerge în aer curat. Pentru viitorul parc, întreținerea ar trebui să fie cu echipamente electrice. În plus, acum în baza Gherogheni nu ai de unde să îți iei o apă pentru cei pe care i-aș autoriza nu țin deschis. Viitoarele zone pe care le faceți ar trebui să fie deschise tot anul”, a mai spus riveranul.

Ahitectul Eugeniu Pănescu (seniorul) a spus că a venit la Cluj din Oltenia în anii 60 și atunci se culegeau aici hârtiile cu un băț cu un cui la capăt și că orașul avea zone extrem de curate. El a mai spus că zona viitorului Parc Est este deja plină de blocuri și că în realizarea acestui viitor parc el are o singură propunere. Preluarea unui model de succes din anii 1900 de la Craiova care are de atunci un parc natural de peste 90 de hectare făcut de un arhitect francez și medaliat cu aur la nivel european pentru planurile de amenajare.

„Propun ca acest parc să se numească Boc. Așa cum s-a întâmplat și la Craiova cu cel mai mare parc al orașului făcut de un arhitect francez și medaliat internațional cu aur în anii 1900, parcul natural Nae Romanescu. El nu a luat numele proiectantului ci numele primarului de la acea vreme”, a propus arhitectul Eugeniu Pănescu.

Un inginer proiectant, Rareș Oargă, a propus ca tema să ceară și un studiu de inundabilitate pentru zona pârâului Becaș tocmai pentru valorificarea zonelor umede pentru viitorul parc, mai ales că se pot finanța proiecte consistente pe viitorul exercițiu al Uniunii Europene.

Arhitectul Mihai Racu a spus că orașul nu trebuie întors către Parcul Este ci acest parc trebuie prelungit către teritoriile vecine. „Nu accesele trebuie duse până la parc, ci parcul trebuie extins spre teritoriile vecine. E un parc prea valoros pentru a fi betonat pentru alimentație publică. Maxim tonete ar trebui să aibă”, a mai spus Racu.

Arhitecta Daniela Maier a recomandat completarea temei cu un studiu de analiză a aerului.

Arhitectul Silviu Aldea a ținut să spună că miza cea mai mare în acest moment este numirea unui juriu competent în a evalua un proiect de parc natural. Competența juriului a fost printre preocupările unor arhitecți participanți la ultimele concursuri oraganizate de Primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecților. Aldea a făcut parte din echipa Atelier Mass care a câștigat proiectul de reamenajare a Cetățuii cu un proiect non-invaziv. Din juriu a făcut parte și arhitectul Eugen Pănescu care a reușit să impusă acestă viziune în evalaurea proiectelor, deși inițial Primăria decisese prin temă să susțină o soluție mecanizată pentru accesul pe dealul de belvedere al orașului.

Arhitectul Dan Clinci a spus că tocmai faptul că zona viitorului Parc Este este singura rămasă neconstruită constituie cel mai mare avantaj în crearea lui.

„Cred că ceea ce ar trebui să folosim e faptul că ne aflăm în fața unui lux uriaș, avem o zonă neconstruită pe care putem să o punem în folosul comunității prin cărări, nu alei, așa cum s-a întâmplat și în cazul Cetățuii unde a câștigat un proiect de non amenajare. Acesta e momentul în care putem să avem în Cluj  un spațiu subamenajat, fără tobogane lucioase din aluminiu, în care copiii să aibă posibilitatea să calce în noroi și să se joace. E speranța mea că acest concurs va fi câștigat de cei care vor propune cele mai puține amenajări”, a subliniat Clinci.

Calendarul pentru crearea Parcului Est, cel mai mare din Cluj, a fost ofetit de directorul Ovidiu Cîmpean:  tema de concurs va mai fi completată în funcție și de propunerile făcute la dezbatere, iar concursul de soluții ar urma să fie lansat în mai-iunie 2020, urmând ca el să aibă o perioadă de câteva luni pentru ca echipele interesate să poată pregăti proiectele, deci undeva spre finalul lui 2020 ar urma să fie stabilitt un câștigător. Proiectarea urmează să aibă nevoie de  14-16 luni proiectare. Deci abia din 2022-2023  municipalitatea ar urma să aibă proiectul și avizele la zi. Apoi urmează să facă licitație de execuție. „Cred că un termen realist pentru începerea lucrărilor ar fi peste 3 ani”, a spus Cîmpean.

 

 

 

Un comentariu

  1. S-a uitat din acest calendar programarea intalnirilir cu proprietarii implicit despsgubirea acestora. Si ce este maoli important s-a uitat ca se fac ptopuneri pe ceva ce nu le apartine.! S-au se procedeaza ca in comunism se ia cu japca?

Scrie un comentariu

  • Articole similare