Închide

Cum va fi cel mai mare parc al Clujului? Interviu din Bruxelles cu arh Mircea Munteanu, din echipa de premianți ai concursului pentru Parcul Est. Special: notele profesorului care a trasat primele schițe ale marelui proiect

ActualitateTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - feb. 19, 2021 0 1518

 

 

45 hectare – adică cel mai mare parc al Clujului, cu trasee de drumeție, jogging, caiac, cu spații pentru sporturi pe iarbă sau nisip, locuri de hamac, ieșit la picnic, pescuit sau yoga, loc potrivit pentru joacă sau ore în natură, pentru spectacole de teatru, expoziții în aer liber, privit la stele sau pândit de lilieci. Vorbim despre posibilul viitor Parc Est, din zona lacurilor din Gheorgheni. Ca să vă faceți o idee, acesta ar avea o suprafață de peste trei ori mai mare decât cea a Parcului Central, într-un oraș sufocat de mașini și cu întregi cartiere nou apărute, fără parcuri ori spații verzi decente. Planuri pentru el s-au desenat încă din anii ’60, când suprafața disponibilă era mult mai mare, dar, în decenii de avânt imobiliar, cartierele pe care le-ar deservi acest parc au fost puncte fierbinți pe harta orașului – au apărut în zonă facultăți, un mall de mari dimensiuni, ansambluri cu sute de locuințe fiecare, un proiect al Armatei. Așadar, întoarcerea spre “verde-albastru” are o greutate cu atât mai mare, iar responsabilitatea specialiștilor care vor pregăti amenajarea sa e pe măsură. De ceva vreme, Parcul Est a revenit în atenție, primăria a organizat un concurs de soluții, iar în urmă cu doar câteva zile un juriu format din experți în arhitectură, urbanism, peisagistică au decis câștigătorul competiției pentru noul Parc Est: acesta va fi proiectat de Metapolis din Belgia, în parteneriat cu Atelier Mass și Ana Horhat. Metapolis și echipa au câștigat concursul de soluții organizat de Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu Ordinul Arhitecților și a luat locul I, adică un contract de proiectare de peste 6,2 milioane lei. Proiectul a fost ales dintre dintre 27 de propuneri de amenajare depuse în cadrul competiției de echipe din România, Bulgaria, Olanda, Polonia, Marea Britanie sau Franța.

 

Proiectanții parcului Cetățuia vor proiecta și cel mai mare parc din Cluj, Parcul Est. Va fi o zonă verde unică în Cluj-Napoca

 

Partea belgiană a trio-ului care va desena noul Parc Est e reprezentată de un clujean, emigrat în Bruxelles, care a crescut și a studiat la Cluj. A copilărit în Mărăști, așadar nu foarte departe de lacuri, e coleg de generație cu partenerii de la Atelier MASS, a studiat în facultate cu arhitectul care a trasat primele schițe ale Parcului Est și a fondat la Bruxelles un birou de proiectare: Metapolis. Lucrează acum, tot în echipă, pentru reamenajarea unui punct-reper al Clujului: Cetățuia. Arhitectul Mircea Munteanu a povestit pentru Actualdecluj.ro despre “rădăcinile” clujene, despre cum va arăta Parcul Est, conform proiectului cu care echipa a câștigat competiția, despre spatii publice și importanța verdelui în oraș. Avem și o completare specială la acest interviu: ce crede despre proiect și “noul” posibil Parc Est proiectantul care a participat la „desenarea” Parcului Est de acum mai bine de 30 de ani, reputatul arhitect Vasile Mitrea – unul dintre cei mai cunoscuţi „avocaţi” ai spaţiilor verzi din oraş și primul decan al Facultăţii de Arhitectură din Cluj.

 

Rezultatele concursului, propunerile câștigătoare și aprecierile juriului pot fi consultate AICI 

 

 

 

INTERVIU. Arh Mircea Munteanu: „Ideea de bază a proiectului nostru este de a păstra toate elementele naturale valoroase, dar în același timp de a amplifica biodiversitatea”

 

Actualdecluj.ro: Poți să ne spui câteva vorbe despre tine și asocierea Metapolis cu echipa de la Cluj? Știm că nu sunteți la prima colaborare, tu ai absolvit facultatea aici, ai și lucrat o vreme la Cluj.

Mircea Munteanu: Clujul îmi este foarte apropiat într-adevăr, chiar mă consider clujean, fiind orașul în care am crescut. Iar asocierea noastră își are originile tocmai pe planșetele facultății de arhitectură din Cluj. Sunt din aceeași generație cu colegii de la Atelier MASS, iar cu Silviu Aldea am și făcut echipă la un proiect în anul 3. Mai mult, după terminarea facultății am fost și colegi de birou la MCUB pentru câțiva ani.

 

De ce Bruxelles?

La Bruxelles am ajuns pe urmele familiei, dar și motivat de oportunitatea unui masterat post universitar în urbanism la universitatea din Leuven. La scurt timp după masterat am și fondat biroul Metapolis alături de Cristian Panaite, cu care tocmai câștigasem un concurs de urbanism în Elveția. Mai târziu, în 2018, când am aflat de concursul pentru Parcul Feroviarilor din Cluj, i-am propus lui Silviu să facem echipă împreună și cu Ana Horhat, cu care ei mai colaboraseră la concursul pentru Someș. Cu această ocazie ne-am descoperit afinitățile profesionale și cu Ana, lucru confirmat de câștigarea locului 2 la acel concurs și de rezultatele ulterioare.

 

Mai ai prieteni arhitecți, foști profesori la Cluj, a căror muncă o apreciezi?

Printre arhitecții clujeni pe care îi apreciez nu pot să nu o menționez pe Doina Munteanu, mama mea, datorită căreia am ajuns să urmez această meserie. Dintre profesori, domnul Vasile Mitrea ocupă un loc aparte, datorită accentului pe care îl punea pe mediul înconjurător în procesul de proiectare. Un rol fundamental în formarea mea l-a avut și Voicu Bozac, mentorul meu de stagiu și ulterior asociat la MCUB. Nu în ultimul rând, apreciez în mod particular efortul structural pe care îl depun colegii de la Planwerk de atâția ani deja în urbanismul clujean și nu numai.

 

Revenind la concurs. Având în vedere istoria Parcului Est, dimensiunea și specificul “sălbatic”, cel mai probabil vorbim de un parc foarte diferit față de ce avem acum în oraș. Cum va arăta el, ce activități vor putea face acolo vizitatorii săi?

Ideea de bază a proiectului nostru este de a păstra toate elementele naturale valoroase, dar în același timp de a amplifica biodiversitatea. Parcul va fi compus dintr-o succesiune de spații naturale diverse: de la zone împădurite, zone de luminiș de diferite dimensiuni, zone de mlaștină pentru diferite habitate, lacuri cu calitate de bio-filtrare, canale noi accesibile pentru agrement, zonă de îmbăiere în lacul 3, locuri de joacă și trasee tematice. Zona umedă va fi extinsă în timp pentru a amplifica biodiversitarea specifică interfeței umed-uscat, iar locuitorii vor putea explora cu precădere această zonă nouă pe trasee sezoniere, reducând presiunea asupra actualei zone umede fragile. Proiectul își propune de asemenea să ofere cartierului Între Lacuri o nouă față către parc, mult mai prietenoasă pietonilor, de pe care se vor deschide perspective spectaculoase către parc. În continuarea bazei sportive Gheorgheni vor fi amenajate terenuri de sport, locuri de joacă, grădini, precum și un pavilion pentru sport, evenimente culturale și de recreere. Parcul va funcționa atât ca o zonă tampon, cât și ca o legatură între cartierele existente și cele în curs de dezvoltare, o rețea verde-albastră pentru întreaga zonă înconjuratoare.

În parc ne imaginăm o gamă largă de activități posibile, de la cele mai active până la cele mai retrase și calme: drumeție, jogging, caiac sau diverse sporturi pe iarbă sau nisip (volei, fotbal, etc) la relaxare în hamac, ieșit la un picnic, pescuit, sau yoga. De asemenea sunt posibile jocuri de societate în natură, jocuri tematice cu apă sau printre copaci pentru copii sau tururi educaționale structurate despre biodiversitate pentru diferite grupe de vârstă. Se vor putea ține ore de clasă în natură sau organiza teatru în aer liber sau expoziții de artă temporară. Iarna, pe de altă parte, ne vom putea bucura de micile plăceri aduse de zăpadă: bulgăreală, oameni de zăpadă, dar s-ar putea chiar și patina, pe un nou lac mai mic, ce va fi realizat în zona actuală a pepinierei. Nu am neglija nici activitățile discrete de noapte, cum ar fi, în nopțile senine, admirarea cerului înstelat în zonele mai retrase, fără sistem de iluminat sau mici tururi ghidate pentru observarea activității liliecilor.

 

 

În cazul în care ați reușit să le vedeți, ce ați apreciat la celelalte propuneri din concurs?

Din păcate nu am avut încă ocazia să aprofundez celelalte propuneri pentru că îmi doresc să îmi aloc un timp mai generos pentru a le putea parcurge în detaliu.

 

Care credeți că va fi impactul unei astfel de amenajări pentru Cluj-Napoca? Are șanse noul Parc Est să devină un punct de atracție în oraș, nu doar în cartier? 

Este un proiect necesar și cu siguranță așteptat de mulți clujeni. Impactul său pozitiv va fi resimțit pe multe planuri: de la impactul asupra calității aerului și al apei, la o gama largă de opțiuni de recreere și sport în natură, până la oportunitățile oferite de noile legături ciclo-pietonale între cartiere.

 

Care a fost impresia cu care ai rămas după prima vizită pe situl viitorului proiect? Probabil îl știi din vremea când locuiai la Cluj. Cum ți se pare dezvoltarea zonei din anii recenți și ce ar trebui să aibă în vedere cei care vor mai construi de acum încolo în zonă, în cartier?

 

Copilărind în Mărăști, cunoșteam destul de bine spațiile deschise din jurul lacurilor și am fost martor de-a lungul timpului la ocuparea brutală a zonei cu construcții. M-a întristat întoarcerea orașului cu spatele la această zonă. În inima zonei umede din nord am ajuns însă abia în ultimii ani, iar prima senzație a fost cea de trecere într-un univers paralel în care natura își reintrase în drepturi. Legat de eventualele construcții noi, cred că zona și-a atins de mult maximul posibil. Ansamblurile recent construite sau în curs de finalizare ar trebui să se întoarcă cu fața la parc, să nu aibă împrejmuiri și să includă plantații înalte pe parcele. Ultimele interstiții rămase neconstruite ar trebui mai degrabă să devină parte din legături verzi pietonale care să ancoreze Parcul Est în profunzimea cartierelor învecinate. Noi am schițat deja o posibilă astfel de interfață verde și pietonală pe latura nordică, în cartierul Între Lacuri, care va putea fi preluată de eventuale proiecte de regenerare urbană ce vor fi dezvoltate în viitor în cartier.

 

Cum se leagă Parcul Est de viitorul cartier Sopor, cu masterplan în pegătire (tot în urma unui concurs de soluții)?

Rețeaua de alei din parc este gândită să se lege cursiv cu toate punctele posibile de acces dinspre viitorul cartier Sopor. Acolo unde se vor face amenajări peisagere în Sopor, acesta vor putea extinde practic suprafața percepută a ambelor zone verzi. Cu siguranță vom ține legătura cu colegii care se ocupă de Sopor pentru a rafina racordurile între cele două zone pe măsură ce evoluează proiectele.

 

Ai mulțumit societății civile, în primul mesaj de după câștigarea concursului. Cât de importantă crezi că a fost mișcarea civică și ce rol ar putea avea mai departe, în concretizarea proiectului? Cum ți s-a părut dezbaterea publică de la Cluj și dorințele exprimate de cetățeni/ proprietari ? Sunt elemente pe care le veți integra în proiect?

Cred că mișcarea civică a fost importantă, readucând în atenția publicului vechile proiecte pentru Parcul Est. Partea bună e că municipalitatea a integrat dorințele exprimate de o mare parte a publicului în tema de concurs, ușurând-ne și nouă transpunerea lor în proiect.

 

Poți să ne dai niște exemple de elemente dintre cerințele publicului, incluse în temă și preluate de voi în propunere?

O solicitare recurentă era pentru cât mai multă natură, iar proiectul nostru e structurat tocmai în jurul acestei idei, așa cum am arătat. În același spirit, au existat solicitări de a nu împânzi Parcul cu dotări construite. Tema de proiectare a preluat acestă solicitare impunând o suprafață maximă pentru construcții, iar în proiect noi am prevăzut amplasarea lor foarte compact, într-o clădire unică lângă cartierul armatei. O solicitare mai specifică viza o legătură pietonală între lacul 1 și lacul 3. Proiectul nostru integrează acestă legătură și, mai mult, în lungul ei se reamenajează o succesiune de canale/lacuri cu vegetație specifică ce vor filtra apa din lacul 1 înainte de a ajunge în lacul 3. Zona naturală se va extinde astfel până la lacul 1.

 

Care ar fi un termen realist pentru concretizarea Parcului Est și de ce depinde realizarea lui? În afară de, sigur, fonduri.

Până în a doua parte a anului viitor vom parcurge toate etapele de proiectare și va putea fi lansată licitația pentru lucrările de execuție. Dar deja în 150 zile vom prezenta publicului conceptul detaliat, ajustat în urma studiilor de fundamentare detaliate pe care le vom elabora până atunci. Cu acea ocazie vom putea spune mai multe despre posibilitățile de deschidere etapizată a parcului. Ne dorim ca, în măsura posibilului, anumite segmente să fie deschise chiar și înainte de finalizarea proiectării.

 

 

Care e părerea ta despre spațiile publice și parcurile din Cluj, ca fost locuitor, ca (acum) vizitator de Cluj, dar și ca arhitect implicat în proiecte de spații publice în alte țări? Ce îți place, ce nu, ce e bun, ce lipsește, ce ți se pare că s-a schimbat în anii recenți?

Clujul, la fel ca celelalte orașe din România, a suferit mult la acest capitol în ultimii 30 ani, o dată cu privatizarea multor spații publice și construirea sau abandonarea lor. Pașii care s-au făcut în ultimii ani pentru recuperarea și reabilitarea lor sunt însă foarte încurajatori.

 

Există în Cluj spații publice recuperate ori recent amenajate pe care le apreciezi?

Îmi place de exemplu faptul că atât Piața Unirii, cât și o parte din Parcul Central integrează ideea de suprafață liberă, fără o utilizare unică impusă prin design. În general, rezultatele în teren a politicii de îmbunătățire a spațiilor verzi – albastre abia încep să se vadă. Dar asta e normal, la fel de mult timp ia implementarea proiectelor și în alte țări. Reamenajare malurilor Someșului, a Parcul Feroviarilor și a Cetățuii sunt desigur foarte așteptate. Însă, tocmai datorită timpilor lungi de implementare și a efortului financiar necesar pentru astfel de proiecte, este esențial ca ele să fie de cea mai înaltă calitate și să fi gândite ca parte dintr-un sistem la scara întregului oraș.

 

Care e stadiul proiectului Cetățuie?

Ne apropiem de momentul finalizării studiului de fezabilitate.

 

Ați avut o luare de poziție critică după concursul Sopor, dar aveți și aceste proiecte câștigătoare. Considerați că mai sunt neajunsuri în organizarea competițiilor la Cluj?

La ultimele concursuri mi se pare că s-a ținut cont de lecțiile învățate în trecut și sper ca și viitoarele ediții să aibă teme de concurs la fel de bine documentate și jurii de profesioniști cu practică recunoscută internațional cum a avut Parcul Est.

 

Care sunt cele mai importante proiecte la care lucrează acum Metapolis? Mai lucrați la proiecte pentru administrații publice? Aveți în portofoliu ceva similar cu Parcul Est sau există vreun proiect pus în practică în alte părți, pe care îl aveți în vizor, ca posibil exemplu pentru amenajarea de la Cluj?

Lucrăm mult cu entități publice, fie administrații locale, fie companii publice ce au în gestiune ansambluri de locuințe sociale. Un proiect cu anumite ingrediente similare, deși e totuși foarte diferit, este cel de reamenajare a cheiurilor râului care străbate orașul Charleroi. În acel proiect desfacem o parte din structurile de beton ce au încorsetat râul în trecut și dezvoltăm un parc linear orientat către apă.

 

Apropo de inspirație: v-a inspirat sau influențat în vreun fel viziunea trasată pentru Parcul Est de proiectul arh Vasile Mitrea, chiar dacă atunci contextul și dimensiunea terenului erau foarte diferite?

Modul în care domnul Mitrea a definit arealul inițial dedicat Parcului Est ne arată că trebuie să fim foarte atenți la topografie, chiar dacă uneori vorbim de diferențe de nivel foarte mici.

 

Și o întrebare de sezon: care e – dacă există – impactul pandemiei prin care trecem acum asupra viitorului spațiilor publice? Pentru voi, arhitecți, proiectanți, regulile noi în care trăim de aproape un an, cu distanțare socială și izolare, schimbă în vreun fel modul de lucru/ perspectiva asupra proiectelor?

Pandemia nu a făcut decât să scoată și mai tare în evidență nevoia de spații publice de calitate, în care natura își găsește un loc cât mai generos. Pentru noi impactul e că munca la distanță, pe care o practicam deja într-o oarecare măsură, a ajuns să devină mai degrabă regula decât excepția.

 

 

 

Nota și observațiile domnului profesor

L-am întrebat pe Vasile Mitrea, primul decan al Facultăţii de Arhitectură din Cluj, cum i se pare propunere câștigătoare de concurs, cea care ar urma să deseneze noul Parc Est. Mitrea a participat la „desenarea” Parcului Est acum mai bine de 40 de ani, dar a fost, de atunci, și unul dintre cei mai cunoscuţi „avocaţi” ai spaţiilor verzi din oraş. „Ar fi fost recomandabil ca tema să solicite concurenților formularea unor politici pentru realizarea parcului, să definească relațiile cu vecinătățile imediate, cu Băile Someșei, Lacul 1, Becaș. Aceste relaționări mai pot fi clarificate atunci când proiectul ajunge la avizare, se pot pune unele condiții”, consideră Mitrea. “Față de celelalte 26 de propuneri, proiectul câștigător are niște calități. Eu am unele rezerve în legătură cu tema, care nu a avut destule condiții pentru zonele învecinate, relația cu Lacul 1 nu e în regulă, iar Becașul a fost marginalizat. Ei (autorii proiectului câștigător) s-au străduit. Poate ar fi meritat să facă o discuție, să se facă o politică pe următorii ani, să existe un calendar și lucruri asumate, care să dea siguranța realizării proiectului”, completează Mitrea. “Am găsit interesant că s-a dat atenție zonei protejate, că s-a prevăzut șirul de ape, că proiectul aduce puncte de interes pentru observarea faunei zonei, pentru specii de păsări. E bine de asemenea că nu au făcut multe traversări peste zonele de plantație. Reproșul meu s-ar lega de faptul că nu s-a acordat atenție destulă Becașului”, spune arhitectul. Mitrea amintește și de faptul că acum clujenii s-ar fi putut bucura de o zonă de agrement mult mai extinsă. „Îmi pare foarte rău că s-a pierdut atât de mult teren în acești ani, Armata, mall-ul, biserica, toate au mai luat din teren. Acolo era o zonă care trebuia doar întreținută. În București, pentru zonă de agrement cu lacuri a trebuit muncit. Aici, la Cluj, natura făcuse tot ce trebuia, era nevoie doar de gândirea potrivită. Iar un concept exista încă din 1987”, amintește Mitrea. „E bine că s-a făcut acest concurs, că există inițiativa, să sperăm că rezultatele competiției nu vor deveni material de arhivă”, mai subliniază arhitectul. O notă pentru proiect de la fostul profesor? „Cam 9. Asta ținând cont și de ceea ce au prezentat ceilalți participanți la concurs”, spune Vasile Mitrea.

 

 

Decenii de pregătiri. Parcul Est și-a început povestea cu 140 de hectare

Epopeea Parcului Est începe din 1967, când arhitecta Natalia Helgiu și inginerul horticol Ana Micu propun o amenajare peisageră de aproximativ 140 de hectare în zona de sud-est a Clujului. Terenul a fost expropriat și, în volumul „Cluj-Napoca în 50 de ani de proiecte”, arhitectul Vasile Mitrea îl descrie ca fiind o „cuvă ce găzduia trei oglinzi de apă cu izvoare proprii, dar și cu o alimentare suplimentară, o zonă mlăștinoasă spre nord, iar spre sud se afla pârâul Becașului regularizat. La nordul acestei arii era o zonă de locuințe unifamiliale, devenite după deceniul opt „Cartierul Aurel Vlaicu”, la vest cartierele Mărăști și Gheorgheni în curs de realizare, la sud limita era definită de propunerea pentru centura de sud a municipiului iar la est, dincolo de calea ferată, încă mai funcționau Băile Someșeni”.

 

 

Proiectul a fost reluat în 1984 și era gândit ca un parc de agrement și sport pentru toate vârstele, cu zone de promenadă, trei lacuri pentru utilizarea ambarcațiunilor, terenuri de sport – inclusiv un stadion, un complex sportiv, popicărie, teatru în aer liber, școală de artă și pavilioane de alimentație publică. „O atenție deosebită s-a acordat pârâului Becaș, care în ciuda debitului său redus devenea un fel de axă albastră ce alimenta și două oglinzi de apă”, adaugă arhitectul. Între anii 1970 și 1980 din proiect s-a realizat doar dragarea lacului de la vest și câteva plantări. Consiliul Popular Județean reia acțiunea de realizare a Parcului Est și face un studiu nou, în 1984, cu detalii de sistematizare. Documentația nouă, după șase luni de studii, prevedea o suprafață de 118 hectare și adăuga funcțiuni de agrement și sport, plus un târg național de expoziții de artă în aer liber și florale. „Profitându-se de condițiile hidrografice favorabile s-a propus și o extindere a suprafețelor de apă ce vor acoperi peste 25 de hectare, deci 21% din totalul general de spații amenajate”, amintea Mitrea. „În acest scop la cele trei lucii de apă existente, din care doar primul din vest era amenajat, se vor adăuga încă două, pe locul mlaștinilor, și de asemenea un bazin „cascadă” pe cursul pârâului Becaș. Așa se vor naște „Lacurile” 1-5 dintre care ultimul de la est, cu funcție de ștrand, în timp ce suita lacurilor 2-3 va permite realizarea unei piste de canotaj de 50/1000 metri”. Parcul urma să includă terenuri de baschet, volei, tenis, handbal și chiar badminton, plus un patinoar cu pistă pentru viteză și un stadion de fotbal, o sală de spectacole, o mică grădină zoologică și lucrări de artă monumentală.

Citește aici despre primele planuri pentru Parcul Est:

 

 

Istoria adevăratului Parc Est: avea piste de canotaj, stadion și teatru. Schițele originale, din 1967 și 1984: cum trebuia să arate

 

 

Imaginile din cadrul articolului fac parte din propunerea echipei câștigătoare. Sursa foto sus, dr: Ovidiu Cîmpean, Facebook

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.