Fostul președinte Ion Iliescu, trimis din nou în judecată de Parchetul General în Dosarul Revoluției din 1989. Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității. Cum arată Revoluția de la Cluj în rechizitoriu

Parchetul General l-a trimis în judecată pe fostul președinte Ion Iliescu în Dosarul Revoluției din 1989, potrivit rechizitoriului făcut public de procurori. Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel ca și Gelu Voican Voiculescu – fost vicepremier apropiat de Iliescu, și generalul Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare.

Este a doua încercare a Parchetului General de a trimite în instanță Dosarul Revoluției. Precedenta tentativă a fost invalidată de judecători, care au retrimis dosarul la parchet, arată g4media.ro.

Ion Iliescu are 92 de ani.

Evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a efectuat cercetarea în 1244 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi în 17 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în 317 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara în 169 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în 233 dosare şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în 2564 dosare.

Având în vedere incidenţa prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în raport de zonele în care avut loc evenimentele. În raport de competenţa parchetelor militare, în 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile. Raportat la gradul de complexitate al unor cauze, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare,
respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 1882 de dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se în cele mai multe situaţii cazul prevăzut de art. 10 lit. e C.pr.pen cu referire la eroarea de fapt, dar şi cazul prevăzut la art. 10 lit. g C.pr.pen referitor la intervenţia amnistiei, prescripţiei ori a decesului făptuitorului.

Iată cum sunt prezentate evenimentele din timpul Revoluției din 1989 de la Cluj, în rechizitoriu:

În intervalul de timp 16-20 decembrie 1989, în municipiul Cluj-Napoca şi în judeţul Cluj, nu au fost înregistrate evenimente deosebite care să evidenţieze acţiuni revendicative la adresa conducerii superioare de partid şi stat. În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orelor 12:00, în timp ce postul naţional de
televiziune transmitea mitingul desfăşurat la Bucureşti în Piaţa Palatului, în momentul în care preşedintele Ceauşescu Nicolae a fost obligat să-şi întrerupă discursul şi transmisia TV a încetat, din clădirea aflată din Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca s-a strigat de mai multe ori „Victorie!”.
Persoanele aflate în piaţă la acel moment au aflat despre evenimentul din Bucureşti şi au început să-i oprească pe trecători cu intenţia de a organiza un prim miting de solidaritate cu acţiunile revoluţionare din Timişoara şi Bucureşti. În jurul orelor 15:00, un grup de aproximativ 15-20 de persoane s-a adunat în Piaţa Libertăţii şi au început să scandeze „Jos dictatura!”, „Libertate!” şi să cânte „Deşteaptă-te române”. Urmarea a fost că în piaţă s-a adunat un număr tot mai mare de clujeni. În jurul orelor 15:30, în Piaţa Libertăţii a oprit un autocamion militar din care au debarcat militari ai MApN. La debarcare, militarii au fost întâmpinaţi cu reacţii diverse. Unii protestatari au rămas calmi, alţii i-au huiduit şi jignit, spre militari fiind aruncate diverse obiecte contondente. Aceste acţiuni au provocat o stare de tensiune în rândul militarilor care se aflau încă din 17 decembrie 1989 sub efectele stării de alarmă. Astfel, în jurul orelor 16:00, din ziua de 21 decembrie 1989, evenimentele au evoluat rapid şi au degenerat. În zona intersecţiei străzilor Napoca şi Universităţii s-au înregistrat 11 decese şi 23 de răniţi. Cercetările efectuate la faţa locului au relevat că fiind atacat de manifestanţi, cpt. Carp Dando – comandantul subunităţii MApN – s-a prăbuşit la pământ şi a declanşat un foc de armă din pistolul pe care-l avea în mână. Concomitent, ofiţerul a strigat către
militarii în termen pe care îi comanda ”Trageţi!”, iar aceştia au deschis foc de avertisment sau în pământ, doi dintre ei trăgând direct asupra manifestanţilor. La scurt timp, în zonă au apărut forţele aparţinând MI care i-au împrăştiat pe demonstranţi. Acest eveniment a rămas controversat.
Noile forţe de represiune aduse în centrul municipiului au fost primite de mulţime cu agresivitate, având în vedere morţii şi răniţii aflaţi la locul respectiv. Militarilor în termen li s-a strigat să-şi împuşte comandanţii şi să se alăture manifestanţilor. Au fost sparte vitrinele unor magazine, a fost răsturnat un container ce a fost transformat în tribună pentru cei care doreau să se adreseze mulţimii, fiind înregistrate şi încercări de lovire sau dezarmare a militarilor.
În jurul orelor 17:00, mai mulţi manifestanţi au rostogolit spre dispozitivul militar containerul folosit până atunci ca tribună. Sub presiunea grupului ce avansa compact, militarii i-au somat pe manifestanţi şi apoi au executat foc. În urma situaţiei create, o persoană a fost ucisă şi alte şapte rănite.

Tot în ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orelor 17:00, în zona Piaţa Mărăşti din Cluj-Napoca a fost deplasat un detaşament format din 27 de militari în termen, conduşi de 5 ofiţeri. În această zonă s-au adunat câteva sute de persoane care scandau lozinci anticeauşiste şi cereau democraţie. Din mulţime au fost aruncate asupra militarilor obiecte contondente. Drept urmare, militarii au executat foc de avertisment. Numitul R.I. s-a desprins din mulţime şi s–a repezit asupra dispozitivului militar, iar în momentul în care a ajuns lângă acesta, a fost împuşcat mortal. În cursul serii, persoane din rândul manifestanţilor au oprit două autobuze şi le-au îndreptat spre dispozitivul militar cu intenţia de a-l sparge. Asupra autobuzelor şi manifestanţilor s-a executat foc, fiind rănite două persoane. În după amiaza aceleiaşi zile, pe podul de peste râul Someş, aflat în apropierea Hotelului Astoria, a fost realizat un dispozitiv format din 17 militari, doi subofiţeri şi un ofiţer. Aceştia au ajuns la faţa locului cu trei TAB-uri. Imediat, în apropiere s-a coagulat un grup de aproximativ 30 de manifestanţi, momente în care ofiţerul ce comanda efectivele  a ordonat ca militarii să blocheze trecerea peste pod. La faţa locului a sosit o nouă coloană de manifestanţi, situaţia a degenerat, militarii au făcut uz de armă, producând moartea a trei persoane şi rănirea altor opt.
În acelaşi timp, în zona intersecţiei Călea Moţilor cu străzile Clinicilor, Coşbuc, Ilie Măcelaru şi Moldovei, a fost dispusă o subunitate formată din 58 de militari MApN, comandată de un ofiţer. Ca şi în celelalte zone, apariţia trupelor a provocat reacţia locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. Şi aici situaţia a degenerat în confruntări soldate cu morţi şi răniţi, militarii deschizând foc de avertisment la comandă. În urma acţiunilor ce au avut loc în această zonă, s-au înregistrat 9 persoane decedate şi 15 rănite.

În cursul nopţii de 21/22 decembrie 1989, situaţia a devenit calmă şi nu au mai fost înregistrate incidente. Ziua de 22 decembrie 1989 a fost marcată de revenirea demonstranţilor în centrul municipiului. Aceştia au acţionat preponderent paşnic. Deşi au mai fost semnalate provocări izolate, militarii din dispozitivele de apărare nu au răspuns, iar în unele situaţii s-au solidarizat cu demonstranţii. După anunţarea fugii cuplului Ceauşescu, treptat, s-a realizat dezangajarea unităţilor militare din contactul cu populaţia municipiului. Până în seara zilei de 22 decembrie, în municipiul Cluj-Napoca situaţia a
rămas calmă.

Nici un comentariu

Actual de Cluj