Febra creșelor din zona de restructurare. Cum a rămas cu creșa din ansamblul de locuințe cu magazin Lidl de pe Fabricii de Chibrituri

Proiectul imobiliar cu apartamente și magazin Lidl propus pe strada Fabricii de Chibrituri s-a întors la comisia de urbanism, fiind la a treia prezență, cu o propunere de creșă cu două grupe pentru 24 de copii la parterul unui imobil, câștigul orașului din acest proiect de restructurare. Creșa fusese cerută de primarul Emil Boc anul trecut. Discuțiile pe proiect s-au purtat inițial fără primar. Viceprimarul Dan Tarcea a demontat propunerea cu ajutorul arhitectului șef Daniel Pop. Mai mult, după ce s-a întors primarul Boc proiectul a fost din nou amânat. Comisia  ceruse o creșă într-o clădire independentă. Proiectanții au primit ca temă de la Boc să facă o ofertă concretă, rezultată dintr-o analiză sectorială, pentru a pune umărul la dezvoltarea zonei și a nu se suprapune cu ofertele celorlalți beneficiari de proiecte din zonă. Boc a ținut să spună că, de fapt, lipsesc în Cluj-Napoca doar 400 de locuri la creșă, nu 900 cât se vehiculează și că municipalitatea face demersuri să ajungă să satisfacă această cerere.

Proiectul ansamblului de locuințe, birouri și un magazin Lidle dorit de Geainv-Lidle pe o suprafață de peste 3,4 hectare în zona Gării-Fabricii de Chibrituri s-a reîntors la comisia de urbanism la ședința din 19 iunie.

Primarul Emil Boc nu a fost prezent de la început la discuție. Viceprimarul Dan Tarcea a întrebat direct asupra câștigului orașului din acest proiect de restructurare. Arhitectul Victor Mihăilescu de la Arch Design, care a lucrat și la proiectul nou de locuințe și birouri pentru Liberty Techologies Park, a explicat că pe 15.000 de mp se va face un magazin Lidle, iar pe o suprafață similară un ansamblu mixt de birouri și locuințe, cu un spațiu educațional la parterul clădirii, adică o creșă.

Vezi și: Pac-pac! Boc a rezolvat într-o singură ședință două grădinițe/creșe și o primărie de cartier construite pe banii investitorilor pentru oraș

Arhitectul șef al orașului a intervenit să spună că a cerut la începutul anului un punct de vedere de la Direcția de Sănătate Publică cu privire la autorizarea creșelor la parterul clădirilor. „Cei de la DSP ne-au transmis că nu există interdicții legale atâta timp cât funcțiunile de  la etaj nu produc poluare fonică, chimică, toxică. Locuirea deasupra creșelor este interzisă dacă luăm prevederea cu distanța minimă până la clădirile de locuințe care trebuie să fie de 15 metri și o transpunem pe verticală. Deci nu este interzis să ai creșe la parter, dar noi am decis din motive de siguranță a exploatării să nu acceptăm astfel de funcțiuni”, a spus Pop.

„Deci deasupra nu puteți face locuințe”, a început negocierea Tarcea.

Arhitectul Mihăilescu i-a spus că e total de acord și funcțiunile de birouri din proiect pot fi orientate înspre nivelele de deasupra spațiului de la parter propus pentru creșă.

Pop a intervenit și a semnalat că respectiva creșă va avea nevoie de o curte.

Tarcea s-a interesat asupra numărului de copii și a fost informat de proiectant că e o creșă cu 2 grupe și 24 de copii. Viceprimarul a ținut să știe dacă s-a făcut analiză sectorială semnalând că respectiva creșă e gândită strict să satisfacă nevoile viitorilor angajați și locatari din proiectul imobiliar propus. „Deci nu dați ceva și comunității”, a remarcat oficialul.

Mai ales că beneficiarul propune o clădire mixtă cu birouri și locuințe cu 9 etaje, un corp separat de creșă, cu o curte, ar fi mult mai nimerit în zonă, a sugerat arhitectul șef.

Mihăilescu a spus că noua propunere va crea probleme cu spațiul verde propus în zonă și va duce la diminuarea lui, mai ales că investitorul a făcut 1500 de mp de spațiu verde în plus.

Mai mult, arhitectul a mai semnalat că va fi greu de pus în practică deoarece există un subsol cu parcări (la fel ca în proiectul Liberty) sub ansamblu, ceea ce va face imposibilă donarea creșei către Primărie.

Tarcea a subliniat că oricum condiția din regulament este ca dotările de interes public din zona de restructurare (RIM) să fie transferate Primăriei.

Pop i-a replicat că „toți suntem proiectanți și știm să facem” sugerând că se poate proiecta și un corp independent cu teren sub el care poate fi dat Primăriei. „La Liberty n-ați putut da grădinița și ați oferit până la urmă un parc. Și aici trebuie să veniți cu oferta rezultată din analiza sectorială”, a mai spus arhitectul șef.

Cei din comisie au mai remarcat că proiectul de amenajare de pe malul Nadășului va fi făcut cu o firmă specializată. Mihai Racu din comisie a cerut ca pistele și promenadele de pe malul pârâului din zonă să aibă același aspect unitar. Arhitectul șef s-a pronunțat că nu prea este apă în Nadăș ca să se mai vină cu pretenții de promenade, dar a fost contrazis de cei din comisie care i-au arătat că nu prea e familiarizat cu zona.

Vezi și: Activiștii cer Primăriei să pună în practică vorbele mari despre calitate vieții și să se bată pentru mai multe spații și promenade publice în proiectele imobiliare pe care le aprobă

Pop a mai sugerat proiectanților o altă poziție pentru continuarea podului peste Nadăș, concomitent cu dimensionarea lui ca unul pentru trafic, deși va rămâne pietonal.

Boc s-a intors în cadrul ședinței și a fost informat să s-a discutat deja „proiectul mare”, după cum a observat edilul că a ajuns ordinea de zi. „Le-am spus să revină. S-au făcut observații că trebuie să facă o creșă într-o clădire separată, să relocheze un pod peste Nadăș”, a trecut în revistă Tarcea concluziile din comisie, cu mențiunea că proiectul trebuie să treacă în revistă nevoile din zonă prin analiza sectorială.

Arhitectul județului Claudiu Salanță a intervenit și a spus că Județul a comandat un studiu privind dotările de învățământ din Cluj-Napoca și comunele învecinate și că îl pune cu drag la dispoziția Primăriei pentru a se vedea exact unde e nevoie de creșe sau grădinițe. S-a amintit că, de obicei, copiii își urmează părinții spre locul de muncă în opțiunea pentru creșe sau grădinițe.

„Apropo de dimensionare, 7 copii la o mie de locuitori, aceasta este standardul de la Institutul de Statistică”, a spus arhitectul Vlad Negru.

„Sub trei grupe de copii, o creșă sau o grădiniță nu este rentabilă”, a semnalat și arhitectul județului.

Primarul Boc nu s-a arătat foarte interesat de studiu, în schimb a dorit să spună că Primăria este preocupată de o nouă abordare a calității urbane în oraș. „Trebuie să vă împărțiți sarcinile. Nimeni nu vrea să jupoaie pe nimeni. Toți trebuie să punem umărul și să creăm ecosistemul din zonă însă unul care să încurajeze calitatea și direcția europeană în care a pornit Clujul. Ați spus la poiectul Liberty că vreți o grădiniță privată, am spus în regulă, dar trebuie să venim cu altceva. Și aici, la fel. Dacă veniți cu o propunere fermă, ne vom mișca repede, vom discuta cu prioritate proiectul săptămâna următoare”, a spus primarul, mai ales că în cazul proiectului de la Liberty, Mihăilescu și investitorii ar fi acuzat Primăria că ține proiectul pe loc.

Detalii: Cum se negociază interesul orașului și contractele de restructurare în comisia de urbanism a Primăriei din Cluj

Primarul a mai ținut să spună că există planuri mari pentru trasee din PUG (promenade, piste de biciclete pe maluri de apă), planuri pentru un centru de expoziții și alte câteva proiecte la care Primăria lucrează.

Edilul a vrut să clarifice și problema locurilor lipsă în creșele din oraș, cifrate la 900, numărul de copii pentru care nu s-au aprobat cererile de intrare la creșă. Boc a spus că e vorba doar de 400 de locuri care lipsesc. „Acesta e numărul real. În jur de 400 de locuri lipsesc astăzi. Celelalte sunt cereri dublate, după cum m-au informat doamna directoare de la Centrul Bugetar de Creșe. Deja noi mai terminăm 90 de locuri în toamnă, alte 90 la anul. Încet-încet ajungem să acoperim nevoie de azi”, a mai spus Boc.

În final, proiectul a fost amânat și s-a cerut analiza sectorială și oferta fermă pentru oraș. Arhitectul Vlad Negru, din comisie, a sugerat că e nevoie de avizul arhitectului șef al județului pentru acest proiect, dar Boc a cerut exact articolul din lege care spune asta, așa cum a spus că l-a obișnuit arhitectul. Negru a promis să transmită în scris chestiunea.

Firma Geaninv e legată de numele milionarilor Horia Ciorcilă şi Dorel Goia. Recent Consiliul Local a mai aprobat un proiect imobiliar al societății, vizavi de ansamblul propus pe Fabricii de Chibrituri, peste Nadăș.

Pe terenul de 3,4 hectare, Arh Design propune amenajarea unui magazin de tip retail pentru Lidl plus a unei clădiri cu 9 etaje și trei corpuri cu locuințe, birouri și o creșă la parter (birouri– servicii in corpul A1, locuinte și o creșă în corpul B1, locuințe în corpul B2). Proiectanții propun dezmebrarea a peste 1100 mp  de teren din care 1084,47 mp spațiu verde
amenajat și 29,90 mp suprafețe pavate (stație biciclete de oraș cu acces public).

Potrivit PUZ-ului Geainv-Lidle, locuințele, birourile și serviciile urmează să ocupe o parcelă de peste 14.000 mp și să însumeze o suprafață construită de 3400 mp și o suprafață desfășurată fără subsol de 31.657 mp (suprafața totală pentru locuire e 16.657 mp iar birourile și serviciile însumează alți 14.295 mp, creșa are 629 mp). Suprafețele carosabile și pietonale au peste 3400 mp, spațiile verzi amenajate, 7500 mp (52% față de minim 30% cât se cere în regulament). Înălțimea maximă e de 40 de m, numărul de locuri de parcare este 348 (( din care 26 la sol și 322 în subsol), (din care 135 locuri pentru birouri, 3 locuri pentru creșă și 210 pentru locuire). POT-ul e 60% iar CUT-ul 2,8. Pentru magazinul Lidle, el se amplasează pe 1,5 hectare, are o suprafață construită de peste 2200 mp, e deservit de peste 8200 mp de suprafețe carosabile și pietonale pavate, are înălțime maximă de 25 de metri, 210 parcări (din care 5 pentru persoane cu handicap, 5 de tipul mama și copilul) iar la fiecare 3 locuri de parcare se va planta un arbore.

(sursa PUZ Geaninv-Lidle, Arch Design, primariaclujnapoca.ro)

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.