Închide

Pac-pac! Boc a rezolvat într-o singură ședință două grădinițe/creșe și o primărie de cartier construite pe banii investitorilor pentru oraș

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - dec. 17, 2019 2 1759

„Nebunia” grădinițelor a cuprins din nou urbanismul mare cu blocuri și restructurare în Cluj. Ce nu s-a reușit în 8 ani cu actualul PUG Cluj s-a obținut în câteva zeci de minute de către primarul Emil Boc: adică aproape două grădinițe („sleș” creșe) și o primărie de cartier, gata construite de privați și donate Primăriei, cu contract de restructurare cu tot.

Era o vreme, nu foarte în urmă, înainte de criza economică, în care, cu filmulețe, machete și multă generozitate, dezvoltatori de mari proiecte din Cluj ofereau Primăriei școli și grădinițe pe bandă rulantă. Așa s-a ajuns ca în cel mai haotic cartier nou dezvoltat în Cluj după 2000, Bună Ziua, să existe 0 grădinițe și 0 școli și la exemplul folosit pe holurile Primăriei cu situația din cartierul Iris, unde s-ar fi propus într-un PUZ imobiliar o școală pe care nu o voia nimeni, nici nu ajuta pe cineva. Apoi a urmat o altă perioadă, după arestarea fostului primar Sorin Apostu, în care astfel de oferte au fost puse pe pauză, chiar dacă PUG-ul din 2012 aducea contractul de restructurare ca instrument prin care Primăria poate negocia în interesul orașului.

Recent, dezvoltatorii proiectului imobiliar nou Liberty Tehnologies Park au prevăzut o grădiniță, însă privată, pentru dezvoltarea unui ansamblu de locuințe și birouri pe terenul liber din zona parcului industrial provenit prin reconversie.

În contextul recent cu presiuni publice pe Primăria Cluj și copiii rămași pe dinafară în sistemul public de creșe dar și cu multe proiecte de urbanism aprobate prin care investitorii nu oferă mai nimic orașului, banda rulantă cu grădinițe ( și cu „sleș” creșe) a ajuns din nou la urbanism.

La ultima ședința din 2019, cu mari dezvoltări propuse în zona industrială, dar și cu mai mici proiecte în zona de urbanizare a orașului, primarul Emil Boc a enunțat o nouă politică: tot ce e grădiniță e și cu „sleș” creșă și e neapărat construită de investitor și e publică, ceea ce înseamnă că va fi donată orașului, urmând să fie prevăzută în contractul de restructurare asumat de beneficiar.

Un PUZ de urbanizare din Sopor propus din 2017  (care a revenit la Urbanism după ce recent a primit avizul de circulație) a deschis discuția despre dotări publice, asfaltarea de drumuri înainte de autorizarea caselor dar și despre grădiniță/creșă. Aceasta după ce proiectanta a sugerat comisiei că beneficiarii documentanției ar putea fi de acord cu o grădiniță.

Inflăcărat, primarul Boc a decretat în favoarea apărării interesului public, pentru un „oraș pentru oameni, nu pentru profit” și i-a certat pe beneficiarii care vor să își facă casă într-o zonă neurbanizată, după ce aceștia au spus că ei sunt dispușisă dea teren Primăriei, cel mult, nu să și contruiască ei o grădiniță/creșă.

Apoi primarul a continuat să îi certe pe tema realizării drumurilor la stadiul de asfalt pe cheltuiala lor, întrebându-i retoric dacă lor le place să meargă prin mocirlă până unde locuiesc și spunându-le că, dacă nu vor să dea nimic orașului, atunci că aștepte până zona respectivă ajunge pe lista investițiilor Primăriei.

Primarul a bătut și cu pumnul în masă și și-a certat și departamentul de urbanism că îl lasă să facă el pe bau-bau-ul și îl pune într-o poziție ingrată de a cere drumuri asfaltate sau grădinițe în loc să își facă treaba și să fie primul care cere aceste lucruri.

După ce primarul și-a făcut încălzirea în Sopor, la proiectele de restructurare urbană propuse dincolo de gară a fost și mai simplu.

Un ansamblu de locuințe, birouri și un magazin Lidle au fost propuse de Geainv-Lidle pe o suprafață de peste 3,4 hectare în zona Gării-Fabricii de Chibrituri de Arch Design. Arhitectul Victor Mihăilescu, care a lucrat și la proiectul nou de locuințe și birouri pentru Liberty Techologies Park, a explicat comisiei că există o fâșie de teren verde pe care investitorul ar fi pregătit să o dea Primăriei, dar și că prin propunerea de magazin și spații comerciale din proiect se asigură necesarul de dotări pentru clădirile propuse și pentru viitorii ocupanți. Cei din comisie nu s-au arătat tentați de ofertă. Primarul Emil Boc nu era la momentul respectiv în sală.

Arhitectul șef al orașului, Daniel Pop a cerut să afle care sunt dotările publice propuse pentru oraș. Proiectanții l-au informat asupra stațiilor de bike-sharing, a configurării ca poziție a unor stații de autobuz sau asupra intenției investitorului de a semaforiza intersecția Gării-Fabricii de Chibrituri. Pop a opinat că ansamblul propus e prea mare, 227 de locuințe, plus birouri și că ar putea fi prevăzută o creșă în respectiva zonă, mai ales că proiectantul a arătat comisiei că un alt ansamblu dezvoltat la N de pârâul Nadăș propune deja o grădiniță în zonă.

(sursa: documentație PUZ – Geainv-Lidle postată pe site-ul Primăriei)

Întors în sală, primarul a decretat fără echivoc: grădiniță/creșă, capacitată, dar construită pe banii investitorului și donată automat cu tot cu teren, drept de servitute în favoarea Primăriei, având în vedere că orașul are probleme cu asigurarea locurilor în creșe sau grădinițe și că deja investește foarte mult în respectiva direcție. Așa că s-a propus revenirea cu respectivul proiectul care să reflecte noile propuneri.

Cu politica trasată și cu interesul public definit în fața celui privat, primarul Emil Boc a obținut la finalul ședinței de la arhitectul Adrian Iancu în calitate de proiectant o bucată de clădire în ansamblul propus prin restructurare pe platforma industrială Mucart pe strada Gladiolelor 1 A pentru a face chiar o primărie de cartier. Aceasta după ce Iancu i-a semnalat că el a recomandat mai multe etaje în respectivul corp de clădire, tocmai pentru dezvoltarea și unui afters-chool, servicii care lipsesc din oraș, la pachet cu o grădiniță dar și că în zonă (vizavi) deja s-a prevăzut și aprobat o grădiniță.

Proiectul Mucart s-a discutat la finalul unei ședințe de aproape 7 ore la urbanism. Primarul Emil Boc a venit și a plecat pe parcursul discutării respectivului punct. În comisie nu mai rămăsese niciunul dintre arhitecții care nu lucrează în sistemul public (la Primărie sau Consiliul Județean), decât Romulus Zamfir. Șefa serviciului Strategii Urbane al Primăriei, Andreea Mureșan a atras atenția că în toate proiectele s-a cerut ca ceea ce se donează Primăriei (grădinițele) să fie clădiri independente. Iancu a propus ca donația să fie o bucată dintr-o clădire 2S+P+3, lipită de o altă clădire cu 7 etaje, prima de la strada Războieni. Arhitectul șef a opinat că ar putea ca Primăria să primească toată clădirea mică în L.

Când a revenit în sala de ședințe, primarul Boc s-a arătat entuziasmat că ar putea face o primărie de cartier acolo. Chiar Corina Ciuban, șefa Direcției de Urbanism, i-a amintit de problemele cu spațiul și a glumit că poate se mută acolo Direcția de Urbanism. Boc a cerut ca donația să fie, așa cum a spus anterior, clădire construită, cu teren, prin contract de restructurare.

Iancu nu a confirmat donația, ci doar l-a informat pe Boc că va comunica investitorului solicitarea. Apoi, primarul a ieșit din sală.

Pentru ansamblul de pe platforma Mucart de 3,6 hectare, Iancu a propus locuințe și birouri cu 8 etaje plus unul retras, argumentând că așa orașul va câștiga o zonă verde parc la pârâul Nadăș de 5000 mp.  Dar și să proiectul mai aduce un loc de joacă de 3000 mp și că limitează traficul auto spre Nadăș și propune un pod nou pietonal. Cei din comisie (arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță) i-au amintit că ar trebuie să facă șase etaje, așa cum spune PUG-ul și să nu meargă mai sus, așa cum au primit toate proiectele din jur (Liberty Technologies Park). Iancu a replicat că poate să coboare regimul de înălțime și să meargă pe regulament, dar asta înseamnă că va face o zonă mult mai mică de verde spre Nadăș. Mureșan i-a semnalat că procentul pe locuire propus de proiect, 40%, vine cu aceeași obligație de asigurare a zonei verzi și de dotări și că nu va genera mai puțin verde în zonă.

În schimb, Boc l-a susținut discret cu etajele, militând pentru nediminuarea spațiului verde, în timpul în care era în sala de ședințe. Cei din comisie n-au mai insistat cu etajele. Au mai adus în discuție chestiuni legate de continuitatea accesului peste Nadăș din zona vecinilor de la Liberty Techonogies Park (care și-au adus aleile din incintă spre pârâu), dar nu au reglementat chestiunea privind necesitatea unui pod peste Nadăș – nici cine îl va face, element care urmează să aducă circuitul și oamenii spre apă. Doar s-a sugerat că ar trebui totuși să fie unul pentru acces auto, nu doar pietonal. Cei de la urbanism s-au arătat interesați dacă la fața locului s-a montat un panou informativ pentru informarea vecinilor, însă Iancu i-a replicat că viitorul ansamblu mixt propus la Mucart se învecinează cu străzi și o zonă industrială.

În final, fără Boc de față, propunerea lui Iancu pentru restructurarea de la Mucart a fost parafată de arhitectul-șef care a spus că de principiu, cu mici reglaje, proiectul e avizat dacă „nu se schimbă ceva major”.

 

 

 

 

2 comentarii

  1. anul trecut am asistat la o sedinta a comisiei de urbanism. Tin minte cum a sarit Iancu si a solicitat sa se faca o gradinita separata de bloc, nu la parterul acestuia. Nu e ok sa fie gradinita la parterul blocului, nici curtea gradinitei in extensia blocului, „daca arunca oamenii din bloc cu ceva?” au comentat atunci in comisie. Era un proiect de PUZ pe bvd. Muncii, la intersectie cu str. Oasului. In aceeasi sedinta a mai fost un PUZ , chiar langa celalalt, tot pe bvd. Muncii care propunea un ansamblu rezidential mare dar si o scoala generala cu sala de sport pe care investitorii au acceptat sa o construiasca si dupa sa o dea in administrarea primariei. Curios ca atunci cand el e proiectantul, Iancu nu mai respecta ceea ce le solicita altor arhitecti sa respecte.

  2. ce in place din tot acest talcioc urbanistic este dorinta bugetarilor (niste paraziti ai societatii ) sa rezolve altii pe banii lor ceea ce ei nu sunt in stare prin proasta gestionare a fondurilor ;acesti investitori cumpara teren , construiesc si platesc an de an impozite primariei , si tot primaria vine cu pretentii sa le fie facute crese , scoli si alte facilitati…si fraierii de dezvoltatori accepta in loc sa isi apere banii !

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.