DOCUMENT Centura Clujului, proiect vechi de decenii. „De ce nu s-a construit centura? Probabil s-a pasat de la o persoană la alta, mă refer la primari”
AdministrațieTop News by Mihai Prodan - apr. 13, 2019 0 1462
Eterna himeră a centurii de sud a Clujului, care ar trebui să lege cea mai mare comună din țară de cel mai mare cartier din țară, există de decenii întregi, când cele două nici măcar nu existau – iar de atunci nu s-a făcut nimic.
Centura de ocolire a Clujului care leagă comuna Florești de cartierul Mănăștur, de care tot auziți în presă de câțiva ani la nivel de declarații, promisiuni și povești, e inclusă în schița de sistematizare a orașului Cluj-Napoca încă din 1965, când cartierul Mănăștur era doar un sat, iar cea mai mare comună din țară, acum cât un oraș, număra cel mult câteva mii de persoane. De fapt la acea oră din actualele cartiere mari ale orașului fuseseră ridicate doar Gheorgheni și Grigorescu.
Arhitectul Vasile Mitrea explică: „se produsese o deschidere către occident și s-au luat de acolo niște exemple printre care și ocolirea centrului istoric, să nu mai fie afectat de trafic, iar această centură ocolea tot orașul. Dacă vrei să ocolești centrul istoric nu mergi pe strada Avram Iancu ci la o anumită distanță, dincolo de Observatorului. Cine a făcut schița a fost arhitectul Augustin Presecan, cu studiile de urbanism făcute la Moscova, rușii erau înaintea noastră în ce privește urbanismul. Era o propunere făcută de Presecan care s-a acceptat la avizare, atunci era o politică avangardistă, că nu era erau criteriile economice care dictau. Dar s-a plecat de la ideea că centrul istoric trebuie să fie ocolit. În partea de sud apăruse cartierul Andrei Mureșanu care trebuia protejat că făcea parte din patrimoniu și s-a coborât tot mai jos spre sud. Aceste propuneri se tratau la un nivel mai înalt dar a fost acceptată propunerea. S-a considerat că era bine să se facă așa. Era relația foarte frecventată între Oradea și Turda cu Câmpia Turzii care aveau dezvoltată o industrie, avea dezvoltat un tranzit auto mărișor. În perioada respectivă circulația auto era foarte redusă, o mașină la 10 familii dar nu era nicio grabă. De ce nu s-a construit centura? Probabil s-a pasat de la o persoană la alta, mă refer la primari”.
Mai jos schița urbanistică din 1965, în detaliu:
Urbanistul Emanoil Tudose, cel care a desenat mare parte din ceea ce urma să devină orașul Cluj-Napoca, completează: „o să vă citez din unul din arhitecții mai în vârstă care a condus institutul de proiectare multă vreme, Ștefan Gonos, râdea de noi în hohote când noi vorbeam de lărgiri de drumuiri și centuri. Pur și simplu nu erau mașini. N-a fost nevoie de aceste centuri, noi nu am avut în țară mașini, lumea uită asta. Eu ca individ, meseriaș, am fost împotriva acestui traseu de centură. Eu l-am preluat în diverse proiecte acest traseu, că era obligația morală să preiau ce era prevăzut. Am rămas militant și acum sunt și mai și, singura soluție bună pentru Cluj e cea în lungul căii ferate, cu variante. Centura asta nu are treabă cu traseul spre Oradea și Turda, pentru că după Gilău urci pe autostradă. Ea este depășită. Această centură a fost gândită când nu exista ideea de autostradă. Când a apărut autostrada nu mai am nevoie de ocolitoare. Nouă ne trebuie descongestionare stânga – dreapta a axului principal”.
Citește și:
