Închide

De la piane şi muzică de Belle Epoque la „micul Harvard”: cum a ajuns „Libertatea” să se pronunţe în engleză

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - oct. 05, 2016 0 720

Atunci:

activitate

Acum:

dsc_3745

Atunci:

dsc_3768

Acum:

dsc_3764

Atunci:

sedinta

Acum:

dsc_3744

Fabricile vechiului Cluj, amplasate în zone bune ale oraşului, au căzut, rând pe rând, lăsând loc unor proiecte imobiliare. Fosta Libertatea e una dintre ele, dar înlocuirea fostei platforme industriale (cu mică producţie relocată) are nişte particularităţi: noul proiect a păstrat din vechile clădiri, le-a transformat în spaţii de birouri, iar aici au sedii acum companii de Tehnologie, dar şi un accelerator de afaceri. Libertatea se pronunţă acum „Liberty”, iar noul parc tehnologic – o afacere controlată de un fost premier al Republicii Moldova şi fost vicepreşedinte Rompetrol – are de acum şi o carte care îi rememorează istoria. O istorie lungă: de la afacerea unui meşter vienez de piane, cu drum prin comunism şi reînvierea în formulă IT în oraşul care se crede, uneori, un fel de Silicon Valley (cam pe nedrept, atrag atenţia unii jucători din piaţă. Despre realitatea pieţei puteţi citi şi AICI).

Într-unul din noile spaţii de la Liberty, decorat cu pălării din Alice în ţara Minunilor şi iepuri din aceeaşi poveste, miercuri seara s-a lansat volumul “De la sunet de pian la Hi-Tech. Fabrica de mobilă „Libertatea” din Cluj (1870-2016)”, a istoricului Varga Attila. Volumul e publicat sub egida Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Romane și cu sprijinul proprietarilor de afacere – Liberty Technology Park Cluj. Imaginile în Alb-Negru de mai sus sunt de găsit în carte, iar decorurile mai colorate le-am găsut în parcul tehnologic chiar cu ocazia lansării.

dsc_3735

Din istoria fabricii, pe scurt:

1870 – se stabileste la Cluj meșterul vienez de piane Franz Triska și întemeiază “Întreprinderea comercială industrială”

1949 – fabrica Libertatea, cu patru secții de producție, funcționează după comasarea mai multor fabrici de mobilier.

1969 – fabrica e renovată

1994 – Libertatea devine companie privată

2011 – terenul fabricii e vândut către fondul de investiții Fribourg Development, care l-a transformat în parc tehnologic deschis în 2013, iar fabrica s-a mutat pe Calea Baciului. Proiectul care a transformat locul de producție în centru de birouri a fost demarat de Fribourg Capital, companie controlată de omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Molodova și fost vicepreședinte în Rompetrol, cel care a preluat fosta fabrică de la omul de afaceri clujean Sorin Dan.

Începuturile: de la meşterul de piane la „Libertatea” comunistă

Începuturile istoriei Libertatea se leagă de producţia de piane şi instrumente muzicale. „Artele şi cultura înfloresc în perioade de prosperitate economică. Clujul era atunci un oraş aflat la periferia Imperiul, devenit atractiv pentru Viena. Povestea casei Triska (maestrul pianelor, n.red.) implică evoluţia unei afaceri de succes, până la război. Pe lângă instrumente muzicale, afacerea a mai presupus confecţionarea de mobilă şi comerţ de cherestea, tentante pentru firmele austriece (încă de atunci, am putea adăuga, n.red.). Primul Război Mondial a schimbat harta lumii, dar afacerile au mers mai departe spre zone ce reprezentau pieţe de desfacere. După ce Triska a construit afacerea cu lemn, mobilă, instrumente muzicale, nepotul său revigorează afacerea cu instrumente sportive. După naţionalizare, povestea fabricii continuă şi, ironic, tocmai în Comunism întreprinderea primeşte numele de „Libertatea”. Aceasta a rămas marcă importantă pentru istoria colectivă a Clujului”, a rememorat cu ocazia lansării cărţii Valentin Orga, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Puţine brand-uri au supravieţuit în istoria post-decembristă a oraşului, iar Libertatea – Liberty e unul dintre exemple, cu tot cu povestea re-brand-uirii, subliniază şi Adelina Chisu, director de marketing NTT Data.

Era nouă e tehnologică. Intervenţia „caterplillar”

Ion Sturza, preşedintele board-ului Liberty Technology Park, a contribuit la seara de lansare de carte cu bucata de istorie mai recentă (de după 2011). „Primul lucru pe care l-am sesizat venind în Cluj, când am descoperit oportunitatea de a intra în proprietatea acestei fabrici a fost că aceste clădiri, cel puţin cele din partea din faţă, au un farmec aparte. Aici trebuia făcut ceva deosebit. Adevărul este că oamenii de afaceri nu sunt filantropi, în ciuda a ceea ce pot crede unii. Trebuie să te gândeşti la logica economică. Prima etapă a fost să facem un studiu de fezabililate să vedem dacă putem reanima fabrica de mobilă. Am venit cu un prieten de la o fabrică de mobilă din Italia, un brand cunoscut, am venit chiar în hala de aici (clădirea unde Impact Hub are acum spaţiu de co-working, n.red.). După 40 de minute de plimbare prin hală, mi-a zis: „ştii, o să te ajut. O să îţi trimit două caterpillar-e (cu referire la corporaţia americană producătoare de utilaja de construcţii, n.red.), să dai totul jos. Tehnologia era cu totul depăşită. Ce să facem? Conceptul actual s-a născut din mersul pe jos în Silicon Valley. Am văzut ce înseamnă un ecosistem tehnologic. Înseamnă, în primul rând, foarte mult spaţiu comun. Aici sunt 3 ha de spaţiu comun din 4 ha în total. Unii au crezut că suntem nebuni. Arhitecţii de aici ne-au desenat turnuri 16-18 ha, ca să folosim cât mai bine spaţiul. Nu asta ne doream. Am vrut un ecosistem pentru companii din Cercetare – Dezvoltare, din economia digitală. Acest ecosistem va fi dezvoltat”, a spus Sturza.

„O fabrică cu o tradiţie de 146 de ani a trecut într-o nouă etapă, aşa cum noile activităţi o impun, dar cred că ne aflăm totuşi într-un loc frumos şi armonios. Attila Varga a reuşit să vorbească despre istoria oraşului, prin istoria acestui loc”, spune Nina Moldovan, CEO LTP.

De la producţia de Belle Epoque s-a ajuns la adunarea de creiere care lucrează în Tehnologie, sintetizează autorul cărţii. „E un loc ale cărui rădăcini coboară în cea mai frumoasă perioadă din istoria Clujului, Belle Epoque. Colegii mei de la Academie mai numesc Liberty Technology Park micul Harvard al Clujului. În 1870 era fabrică de piane, apoi de articole sportive, instrumente muzicale, gramafoane, mobilă. Firul roşu în toate aceste etape e cercetarea, de la familia Triska, char şi trecând pe la autorităţie comuniste până la noul proiect Liberty”, spune Varga Attila, lansând cartea susţinută de noii proprietari.

Şi se pare că de instrumente muzicale încă mai e nevoie, chiar şi în fostă fabrică şi actualmente clădire de birouri: seara oficială s-a încheiat cu un recital de pian susținut de tânărul muzician Luca Pulbere.

dsc_3740

 Din trecut în prezent: care e situaţia birourilor

Proiectul de reconversie a fabricii a fost gândit în trei etape: etapele I si II au pesupus renovarea unor imobile existente, din fosta fabrică de mobilă. Birourile din prima fază de lucrări sunt ocupate, iar spațiile din etapa II sunt în curs de ocupare cu noii rezidenţi. Proprietarii anunţau în această vară că a doua etapă din proiectul Liberty Technology Park a ajuns la un grad de ocupare de 90%, la aproape un an de la terminarea lucrărilor. Companiile deja instalate în spațile centrului amenajat pe fosta platformă a fabricii Libertatea aveau, laolaltă (în iunie), aproximativ 800 de angajați. A treia etapă de proiect, care presupune construirea de imobile noi nu are un termen cert de demarare a lucrărilor. “Vom construi un pavilion nou doar când vom avea un contract, la cerere, pe specificațiile clientului”, precizează Nina Moldovan, CEO Liberty TP.

Despre piaţa de birouri de la Cluj:

“Călătorie” în timp, prin lumea caselor de afaceri, cu “gară” la Cluj

şi

Cea mai dezvoltată piaţă de birouri, din afara Bucureştiului: Clujul are peste 21 ha de spaţii

 

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.