Închide

„Călătorie” în timp, prin lumea caselor de afaceri, cu „gară” la Cluj

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - oct. 01, 2016 0 272

De la primele clădiri de birouri care au redesenat fundamental faţa oraşului la birourile „verzi” adaptate noilor nevoi ale noilor locatari – arhitecţi şi specialişti în piaţa birourilor au făcut o radiografie a domeniului, în cadrul unei conferinţe ţinute la Cluj săptămâna trecută. Conferinţa “Viitorul în arhitectura spaţiilor de birouri”, organizată de ABplus Events, a adunat ca invitaţi arhitecşi, designeri, antreprenori, constructori, dezvoltatori imobiliari, consultanţi şi presă (Actualdecluj.ro). „Vizita” a trecut din cartierele Clujului în sedii ale Bucureştiului şi a ajuns până în birourile Facebook din Tel Aviv.

Istoria recentă a noilor birouri din Cluj începe cu.. băncile, după cum a amintit arhitectul Şerban Ţigănaş, cel care a sintetizat într-o prezentare „povestea” pieţei de la Cluj. Aşadar, la începutul anilor ’90, instituțiile financiare jucau rolul celor mai importanți participanți la piață și au adus clădiri care au schimbat definitiv fața orașului – au „vânatcele mai bune locuri, au „contaminat” mediul din jur, au fost, în unele cazuri, prezențe „mutante”, descrie Țigănaș. Motivația principală a acceptări apariției acestor noi clădiri-sedii de bănci: „sunt importante, avem nevoie de ele”. O mare parte dintre aceste clădiri și-au schimbat de atunci proprietarii. De câteva ori. Asta dovedește că, de fapt, aceste instituții nu erau vitale pentru acele spații în care s-au ridicat”, subliniază Țigănaș. Au apărut, astfel, „mutanțiidin zona centrală, după cum îi descrie arhitectul – „clădirea cu burtică”, clădirea – „shaorma cu de toate”, „lingoul bancar”, pe care le găsim acum la o plimbare prin oraş; clădiri ce au spații neutilizate, fie din cauza faptului că circuitele interioare nu sunt gândite în acord cu funcțiunile, fie din lipsă de racordare la nevoile (viitoare ale) pieței. Dacă băncile nu au adus cele mai lăudate noi clădiri din oraș, nu prea putem să aplaudăm nici contribuțiile pe care le-au pus pe hartă instituțiile publice. Două dintre exemplele invocate de Țigănaș: Clădirea albastră a Telefoanelor (companie care între timp nu mai există) s-a ridicat pe locul unui scuar, într-o zonă străbătută cândva și de un fir de apă – Canalul Morii; iar noua clădire a Inspectoratului Școlar Județean s-a ridicat, masivă, pe locul unor foste terenuri de sport (și patinoar pe timp de iarnă) și în apropierea unei biserici.

Firmele mici și medii au început apoi, prin anii 2000, să își dorească propriile clădiri de birouri, ca „statemental noului statut. “Fiindcă multe s-au făcut pe foste parcele de locuit au apărut lucruri contrastante”, amintește Țigănaș. Clădiri de birouri apărute în zonele rezidenţiale tradiționale pot fi găsite în cartierele oraşului, alături de case – de exemplu în Gheorgheni, aproape de „graniţa” cu Andrei Mureşanu sau în Zorilor, dar şi în zonele ex-industriale. Extinderea companiilor în Cluj a generat şi extinderea unor spații de birouri. Supraetajarea clădirii Sigma ar fi unul dintre cazuri – „mustățile lui Dali pe portretul Giocondei”, trasează Țigănaș o descriere a noii intervenţii. Dezvoltatorii au „înghițit” și clădiri valoroase ale orașului, printre care vechea moară de pe strada Buftea, care a fost transformată în clădire de birouri, generând scandal la vremea respectivă, dar care a fost rapid închiriată. Au apărut clădirile de birouri de pe strada Dorobanților, care au ridicat (cu mult) nivelul de înălțime al arterei cu case și, apoi generația centrelor de afaceri ridicate pe foste platforme industriale. „A fost o vânătoare specială a zonelor pericentrale. Alături de întrebarea „cum să fie birourile de mâine?”, apare și tema „unde să fie birourile de mâine?”. Angajații nu visează să lucreze într-un campus undeva în afara orașului, ci aproape de zona centrală și de servicii”, spune Țigănaș. „Liberty (pe platforma fostei fabrici de piane și mobilă Libertatea) a reciclat clădiri interesante, dar zona nu se reabilitează. Alături lucrează forje, prin față trec tiruri”, arată arhitectul. Drumul spre reconversie nu e, așadar, grăbit de un singur exemplu de schimbare. O fostă structură de fabrică, consolidată, care primește adăugiri e în proces de conversie și pe terenul Flacăra – un proiect al unei companii de IT iQuest, trasat de biroul lui Țigănaș. „Orașul e atât de mare și de mic, în același timp, încât nu avem dreptul să ne imaginăm că o clădire nu schimbă lucrurile. Trebuie să avem grijă cum o configurăm. Ea va fi văzută, va fi folosită, va enerva sau va bucura”, concluzionează Țigănaș. Putem menţiona aici şi cele două turnuri cu birouri recent ridicate în fostul cartier evreiesc al oraşului, care, cu cele peste zece etaje au schimbat radical (cu controversele aferente) zona din apropierea Pieţei Mihai Viteazul, dar şi skyline-ul cu catedrale al oraşului.

Vezi şi:

Cea mai dezvoltată piaţă de birouri, din afara Bucureştiului: Clujul are peste 21 ha de spaţii

De la trecut și prezent, Marian Popa, manager Deutsche Bank Global Technology, a făcut un salt în viitor. Posibil să fie chiar viitor apropiat, pentru unii jucători: clădirile cu spații care se modifică periodic. „Am aflat că se va ajunge la așa ceva: clădirile din Marea Britanie se vor construi cu durată de viață de 10 ani, apoi vor fi demolate. Tehnologia avansează atât de repede încât va fi mai ușor să demolezi și să reconstruiești decât să renovezi. Nu zic să ajungem chiar la asta, dar ne-am dori birouri care să se schimbe de câteva ori pe an; să vii într-o atmosferă mereu alta poate fi un stimulent foarte bun pentru angajaţi”, a spus Popa, introducând subiectul „living architecture”.

Public, la conferinta New Cities

Public, la conferinta New Cities

Dorin Beu, de la Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, a venit să pledeze pentru evaluarea energetică – primăria ar trebui să aibă o situaţie a clădirilor şi a consumului, susţine specialistul. „Se impune să faci o evaluare: să ştii câte clădiri ai, cum arată din punctul de vedere al eficienţei energetice”, spune Beu, care ar invita primăria clujeană să intre în „familia” European Energy Award.  EEA sprijină primăriile care sunt dispuse  să susţină politici sustenabile în ceea ce priveşte consumul de energie şi promovează utilizarea energiilor regenerabile. Deocamdată însă primăria are probleme chiar în propria „casă” – sediul instituţiei. „Sala de Sticlă, locul unde se ţin şi şedinţele Comisiei de Urbanism, are acele lambriuri şi arată ca o casă de la munte făcută pe vremuri. Dacă stai în acele spaţii nu poţi să ai viziune”, spune Beu.

Cu viziunea sunt responsabili alţii, în prezentările de birouri, dacă primăria nu are exemple – Michael Setter, fondatorul biroului Setter Architects din Israel, a susţinut o prezentare, asezonată cu imagini ale proiectului de birouri Facebook din Tel-Aviv. Arhitect şi planificator urban, Setter peomovează ideea de birouri sustenabile, realizate pentru companii ca Google si Autodesk, acest din urmă proiect fiind câștigător European Property awards London 2015 – best office interior. Viitorul se construieşte cu imprimante 3D, munca pentru astfel de proiecte trebuie să aibă la bază principii de sustenabilitate, iar refolosirea unor materiale care şi-au epuizat „ciclul de viaţă” e printre practicile promovate, le-a arătat Setter arhitecţilor prezenţi la întâlnirea de la Cluj.

Cu exemple de pe piaţa locală a venit arhitecta Anda Manu, managing Partner AMA Design, care a sosit la Cluj să vorbească despre reinventarea spaţiilor de lucru şi apariţia unor noi trenduri.  AMA Design este un birou de arhitectură specializat în office design şi are în portofoliu peste 500.000 mp de spaţii de birouri amenajate (Pricewaterhouse Coopers, Ernst & Young, KPMG, sediul Huawei, Tuca, Zbarcea&Asociatii, Electronic Arts, Procter & Gamble, Coca Cola, Unilever si ING Bank). Aceasta a subliniat că amenajarea trebuie să fie desenată în funcţie de nevoile utilizatorului de spaţiu, aşa că specificul firmei dictează felul în care va arăta „casa” companiei – previzibil, birourile vor arăta diferit pentru locatari diferiţi: avocaţi, companii din Farma (cele mai „secretoase”), IT-işti (cu open space-uri şi multe zone de relaxare), publicitari (care dau liber la creativitate). „Nu gândim un spaţiu ca apoi să ne lăudăm cu el noi, arhitecţii, nici ca să dea bine în poze. Pentru noi, cea mai mare satisfacţie este să vedem că spaţiul e funcţional şi folosit cu plăcere. Când un spaţiu din sediu nu e folosit, ăsta e un semnal – ne întrebăm ce nu e bine şi de ce, ca să ţinem cont în amenajări viitoare”, e mesajul Andei Manu.

  • author photo two

    Kristina Reştea

    Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

    Nici un comentariu

    Scrie un comentariu

    Articole similare