Închide

De ce vom merge mai des în parcul-muzeu din Hoia (varianta planului norvegian)

ActualitateDezvoltareEconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - mai 10, 2016 0 916

 

În câteva săptămânii, specialiștii în restaurare retrag schelele, pensulele și închid șantierul, iar două biserici de lemn din Parcul Etnografic reintră în circuitul turistic, după ce au fost reabilitate cu bani nordici. Nu e destul, spun specialiștii norvegieni și o confirmă și administratorii de la Cluj: parcul-muzeu din Hoia nu e încă destul de bine conectat la oraș și se află mult sub potențial în ceea ce privește atragerea de turiști. Norvegienii întocmesc un „master content plan”, proiectul acum în derulare se închide în această vară, iar oficialii Consiliului Județean (instituție care deține muzeul) s-au angajat să lanseze un concurs de soluții, internațional, pentru viitoarea amenajare a muzeului din deal.

 

DSC_1505

Consiliul Județean are deocamdată în derulare un proiect în parcul din Hoia: Conservare – restaurare și punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu și Cizer, finanțat prin Programul PA 16/RO12 ”Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014. Proiectul se implementează în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei care are în administrare secția în aer liber și Asociația Nordică de Design Urban (NUDA), un ONG din Norvegia care promovează designul urban integrat ca o necesitate în urbanism. Valoarea proiectului este de 3,8 milioane de lei.

 

 

cizer in restaurare

Santier la biserica din Cizer. Sursa foto: CJ Cluj

 

restaurare cizer

Sursa foto: CJ Cluj

 

 

E vorba de bisericile din lemn din Petrindu și Cizer, amplasate în secția exterioară a muzeului etnografic din Cluj, din vecinătatea pădurii Hoia. Biserica din Petrindu nu se afla în circuitul turistic tocmai fiindcă avea urgentă nevoie de reabilitare, iar cea din Cizer,, cunoscută ca „biserica lui Horea” e unul dintre cele mai vizitate obiective de acest fel din țară, după cum reprezentanții CJ. Biserica din Cizer datează din 1773 și se află de o jumătate de secol, mai exact din 1968, în parcul etnografic “Romulus Vuia”.

Santier la Biserica din Petrindu. Sursa foto: CJ Cluj

Santier la Biserica din Petrindu. Sursa foto: CJ Cluj

santier petrindu

Sursa foto: CJ Cluj

 

 

 

Experţii norvegieni care au lucrat în cadrul proiectului și-au prezentat azi o parte din concluzii și propuneri gândite pentru dezvoltarea viitoarea a parcului din zona Tăietura Turcului. Și au subliniat încă o dată: pentru viitoarea amenajare a muzeului e nevoie de un concurs. Deocamdată, la cele două biserici s-au încheiat lucrările la partea de structură, mai e de lucru la pictură şi la amenajări exterioare. Lucrările se încheie pe 30 iunie, deşi termenul iniţial era 30 aprilie. „S-a aprobat prelungirea solicitată de restauratori. A mers foarte bine totul, inclusiv partea de pictură, dar ar mai fi nevoie de timp suplimentar”, a explicat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. „Partea de structură e gata, nu s-au făcut încă amenajările exterioare, iar la partea de pictură lucrările sunt gata în proporție de 90%. A fost curățată pictura, acum se execută integrarea cromatică”, a detaliat Daniela Furcovici, manager de proiect.

DSC_1617

Reabilitarea celor două biserici-monument e doar un pas înspre strategia de care are nevoie Muzeul Etnografic. Deocamdată, norvegienii au gândit un master plan. Un master Content plan, mai precis. „Proiectul era inițial despre restaurarea bisericilor, despre picturi. După prima vizită la muzeu ne-am dat seama că e nevoie de un plan, pentru ca turismul și orașul să beneficieze cu adevărat de acest obiectiv”, a explicat Hakon Iversen, de la Nordic Urban Design Association. „Mai întâi, a fost importantă pentru noi înțelegerea orașului. Am fost de mai multe ori aici, ne-am făcut prieteni aici. Trebuie să vedem ce face orașul pentru parcul etnografic și ce înseamnă parcul pentru oraș. Muzeul e sus, e inaccesibil pentru oameni. Apoi, trebuie să creezi experiențe, să îi atragi pe oameni. Ideea principală este cum legi parcul de oraș”, a spus Iversen.

Citește un interviu cu Hakon Iversen, despre Cluj:

Vedere din Norvegia, pentru Cluj. Hakon Iversen, specialist în arhitectură, urbanism şi membru de juriu: “Nu există un “miez” al oraşului, o inimă în jurul căreia să se adune activităţile. E o lipsă de locuri de întâlnire. Şi sunt prea multe maşini”

 

13081998_1087200854671046_2008530053_n

 

Poveştile necesare

Parcul ca parte a orașului, parcul legat de oraș și de centru – cam acestea ar fi dezideratele. Trond Tystad spune că mai e nevoie de ceva pentru ca muzeul să devină mai popular. De povești. „Trebuie să plasezi lucrurile în context. De pildă: „Transilvania” e un cuvânt puternic în lume. Iar Transilvania nu înseamnă doar o figurină de plastic cu Dracula și sticla cu băutură luată în aeroport. Trebuie să vă plasați ca fiind capitala Transilvaniei și poarta de intrare în Transilvania pentru europeni. Trebuie să le spui oamenilor o poveste: despre oamenii diferiți care s-au instalat aici, despre cum o vreme orașul s-a vrut a fi doar românesc. În Norvegia avem fiorduri. Pentru asta e cunoscută Norvegia. Am prezentat Bergenul ca fiind poarta către fiorduri și a crescut numărul de înoptări ale turiștilor în oraș”, a exemplificat Trond Tystad.

DSC_1610

Concurs pentru parcul-muzeu etnografic

Avem picturi, în jurul cărora ar trebui creat un pachet de servicii, avem satul din oraș (cu căsuțele din parcul muzeu Etnografic) și potențial de atragere de turiști, spun norvegienii. Dar înainte să avem pretenții de turiști străini, în primul rând e nevoie ca publicul clujean să fie interesat de muzeul său. „Vrem să expunem frumusețea moștenirii istoriei, să atragem cât mai mulți oameni și să le facilităm accesul înspre parc. E nevoie de activități pe tot parcursul anului, de un program consecvent și de un proiect care să fie sustenabil din punct de vedere economic”, trasează Iversen ideile de viitor. Deocamdată, până la Muzeul Etnografic din Hoia nu există transport public. Și mai e de construit: se pot gândi, de pildă, activități educative sau legate de meseriile și meșteșugurile zonei. Ar mai fi nevoie de refacerea intrării, de un centru administrativ, de un centru pentru vizitatori și o scenă exterioară, care să poată fi folosite pentru conferințe și evenimente. Asta în ceea ce privește infrastructura. Apoi, mai subliniază o dată norvegienii: e nevoie ca parcul să spună povești (cum se face pălinca? Cum funcționează moara?).

Competiția e cel mai deștept mod de a face marketing unui astfel de obiectiv, spune Hakon Iversen. E important însă cum structurezi competiția. „Competiția e foarte bună. E o modalitate ieftină de a face marketing. Poți să atragi parteneri și chiar și finanțare. Obiectivul poate să devină o atracție”, spune arhitectul norvegian.

DSC_1633

DSC_1634

Potrivit arhitectului șef al județului, Claudiu Salanță, demersurile ar trebui acum să continue și să se concretizeze: să se creeze un caiet de sarcini pentru un concurs care va fi organizat împreună cu Ordinul Arhitecților din România. „Acum ne plimbăm prin muzeu fără să atingem lucrurile, suntem despărțiți printr-un cordon de catifea. Propunerea prin acest master plan ar fi să se facă o „revoluție”. Cred că putem vedea cu ușurință parcul arătând altfel, cu vaci, cu atelier de olărit. Un mecanism de istorie vie”, a sintetizat arhitectul Dan Clinci, reprezentant al OAR Transilvania, după prezentarea norvegienilor.

rec

Concurenţa. Cifrele: Bucureşti-Sibiu-Cluj

Cu toate că statisticile arată creșteri în ultimii ani, muzeul de la Cluj e încă departe de cifrele altor muzee în aer liber din țară. Muzeul Astra din Sibiu are 450.000 de vizitatori pe an, Muzeul Satului din București are 400.000, iar Muzeul Etnografic din Hoia doar 60.000. „Suntem încă departe de Sibiu. Acum câțiva ani aveam doar 23.000 de vizitatori, deci am crescut de aproape trei ori, dar tot suntem departe”, admite Sălăgean.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare