Au început de mult să cadă. Câte un pic… şi nu au stat. Ca în poezia cu iarna pe uliţă a lui Coşbuc, pe uliţele oraşului care se vrea Capitală Europeană a Culturii şi care se făleşte cu titulatura de capitală a Transilvaniei cade câte ceva. Nu, nu (doar) fulgi, ci bucăţi din clădirile din centrul istoric pe care nimeni nu se grăbeşte să le reabiliteze. Proprietarii au fost somaţi să îşi repare clădirile, fără prea mari rezultate, aşa că cei de la primăriei s-au gândit la soluţii salvatoare, inspirate şi de măsuri propuse de la nivel central. Cum ar fi: mărirea impozitelor pentru clădiri degradate.

Citeşte şi

AUDIO Soluția pentru proprietarii de clădiri degradate din Cluj: impozite mărite de 5 ori

Dar… dacă cumva nu doar proprietarii sunt cei responsabili de situaţia jalnică în care au rămas unele dintre clădirile din centrul istoric protejat? În replică la iniţiativa despre care vorbesc cei din administraţie, cea referitoare la creşterea impozitelor şi amenzilor, un arhitect care lucrează la un proiect pentru un astfel de imobil a explicat pentru Actualdecluj.ro care sunt paşii pe care îi are de urmat un investitor care vrea să facă o intervenţie în centrul istoric. Deloc surprinzător în Cluj-Napoca: procedura poate să treacă cu mult de un an.

Piedicile încep încă de la pasul 1 – la Cadastru. Aflăm că doar 5% din centrul Clujului e cadastrat. De ce? Pentru că accesul în noua bază de date electronică se face pe banii proprietarului, aşa că proprietarul nu se grăbeşte cu un astfel de demers. “În loc ca instituţia (Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, n.red.) să preia datele din vechea bază de date, proprie, care există, cei de la Cadastru te pun să faci tu documentaţia. Pe cheltuiala ta. Şi asta nici nu e cea mai mare problemă. Să zicem că eşti dispus să plăteşti. Dar, pentru introducerea imobilului în baza de date, e nevoie de acordul tuturor proprietarilor clădirii. Să zicem că printre proprietari ai doi soţi – soţia a murit, soţul nu a făcut procedurile de succesiune. Cei de la Cadastru îţi zic că trebuie să semneze şi doamna. Care, într-un astfel de caz, a ajuns poate în Hajongard. Acum, dacă vrei să faci o consolidare de balcon trebuie ca pe banii tăi să intervii pentru operaţiunea de succesiune. În acelaşi imobil ai o bătrânică de 94 de ani, care nu mai e conştientă. Trebuie desemnat custode legal”, arată arhitectul Vlad Negru câteva dintre primele obstacole de care poate da un investitor care ar vrea să facă un proiect în centrul istoric.

Şi mai urmează. “Pentru o consolidare de urgenţă, ai nevoie de autorizaţie de construire pentru că te afli în zona istorică protejată, dacă nu cumva lucrezi chiar cu o clădire monument istoric. Pentru asta, ai nevoie de acordul notarial al tuturor coproprietarilor. Dacă ceri şi o schimbare de destinaţie, ai nevoie de acordul notarial al tuturor vecinilor. Depăşeşti şi această problemă, să zicem. Acum trebuie să faci expertiza întregului imobil, pe care poate să ţi-o facă doar un inginer specializat în monumente. Apoi, proiectul trebuie depus la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, unde poţi să primeşte diverse recomandări: nu ajunge că vrei să faci asta, trebuie să mai faci şi aialaltă, nu ajunge să faci consolidare, poate trebuie să demolezi clădirile parazitare din curte. Dacă cumva printre coproprietari se află şi primăria, atunci trebuie neaparat să existe o Hotărâre de Consiliu Local”, precizează arhitectul.

Soluţia “impozit X 5”? “Dacă cei din primărie cred că asta e soluţia – să crească impozitele de cinci ori, păi să le crească! Să le crească şi de 100 de ori, că tot nu rezolvă mare lucru dacă ne gândim la cât ajung costurile pentru obţinerea unei autorizaţii de construire. Ne întrebăm de ce cad balcoanele în centrul istoric. Sub greutatea birocraţiei şi a legislaţiei cad. Legislaţia face să se prăbuşească centrul istoric. De la asta ni se trage. Pot să vină cei de la primărie şi să zică: vă amendăm! Tu răspunzi – nu ai cum, am început demersurile şi nu am primit un răspuns din partea primăriei de şase luni. De ce nu fac proprietarii intervenţii să reabiliteze clădirile degradate? Păi nu pot. Nici dacă au bani nu pot”, sintetizează Vlad Negru. Cu un exemplu concret: pentru un proiect care vizează deschidere de acces şi amplasarea unei firme luminoase, demersurile au început de mai bine de un an şi jumătate şi sunt încă la “faza Cadastru”. Avizul de la Comisia de Monumente a venit după şase luni.

„E o problemă de legislaţie mai degrabă decat de administraţie şi e o problemă naţională. Nu e vorba neaparat de termene legale lungi sau depăşite, ci de blocaje ale legislaţiei naţionale„, subliniază Negru.

Ce spunea recent primarul Emil Boc despre salvarea centrului istoric

„Având în vedere că proprietarii somați nu și-au respectat obligația de a reface într-un an de zile imobilele degradate, cu cel cel puțin zece imobile vom proceda pe cheltuiala lor la efectuarea lucrărilor de reparații, și vom recupera prin sistemul de impozite. Susțin propunerea formulată de Asociația Municipiilor din România de a mări de cinci ori impozitele pentru cei care nu-și întrețin clădirile sau terenurile, numai pe această cale, de a mări impozitele, îi putem constrânge pe cei care au clădiri nerefațadizate, care pun în pericol siguranța publică, să iasă din pasivitate. Amenzile sunt modice, nu prezintă o amenințare pentru ei, nu-i poți amenda decât o singură dată, după care nu mai ai ce să le faci. Acum cu o parte facem noi lucrarea, dar nu poți la infinit să susții din bugetul public aceste lucrări”, a spus primarul Emil Boc. Impozitele pentru proprietarii de clădiri degradate din Cluj-Napoca ar putea crește de cinci ori.

De asemenea, Comisia pentru buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil miercuri cererea de reexaminare a Codului Fiscal, cu amendamentele convenite de liderii partidelor parlamentare, dar şi cu o serie de amendamente propuse de Ministerul de Finanţe, inclusiv majorarea impozitului imobiliar cu 500% pentru clădirile şi terenurile neingrijite, potrivit Agerpres.

Vezi şi:

VIDEO Balcon prăbușit în centrul Clujului

După ce un balcon s-a prăbușit în centrul Clujului, Primăria repară 10 clădiri din centrul istoric pentru că proprietarii n-au făcut-o

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.