Închide

Cum vor să facă Someșul curat. Activiștii vor intervenții punctuale și să creeze mecanisme de întreținere a râului. Primăria promite proiecte de refacere ale malurilor, camere de supraveghere și o patrulă a râului

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 29, 2020 0 320

În comuna Florești, Someșul e plin de gunoaie. În Cluj-Napoca, situația e înfiorătoare în estul orașului, în zona aeroportului, unde e plin de gunoaie, după cum au sesizat recent mai mulți activiști clujeni.

Inițiativa Someș Delivery (intrată în anul 6 de activitate), înființată la Cluj pentru a atrage atenția asupra potențialului Someșului și a utilizării spațiilor publice de-a lungul râului, a pus din nou civicii, Primăria și câteva instituții la masă pe o temă încă caldă, „Cum facem Someșul mai curat pentru noi, pentru clujeni, pentru un viitor mai ecologic și un oraș mai sănătos?”. Într-un cadru online, având în vedere pandemia de coronavirus.

S-a discutat câteva ore, dar au rezultat câteva soluții pe termen imediat sau pe termen lung pentru un râu mai curat la Cluj.

Ce se face în Cluj-Napoca

Directorul din Primărie-Ovidiu Cîmpean-a spus că instituția intervine punctual ori de câte ori e sesizată sau când societatea civilă ridică diferite teme privind gunoiul de pe Someș. Ba în plus, finanțează multe dintre acțiunile respective, a ținut să sublinieze Cîmpean.

Pe termen mediu și lung, municipalitatea și-a propus să reamenajeze malurile, mai întâi pe sectoarele unde proprietatea publică e majoritară, în vestul municipiului, urmând să trateze și alte sectoare din estul orașului, odată cu proiectele noi de reamenajare ale spațiilor publice din cartierul Iris, proiecte de sub umbrela Walkable City pentru pietoni pentru care se intenționează accesarea de fonduri europene pe exercițiul financiar 2021-2027.

Etapele I și II de reamenajare ale malurilor Someșului, adică a tronsoanelor de la Parcul Rozelor până la Podul Horea, plus platoul Sălii Sporturilor și parcul Armătura, lucrări de 32 de milioane de euro, au proiecte de finanțare din bani europeni aprobate în luna noiembrie și urmează să se definitiveze proiectele tehnice și să se lanseze licitația pentru lucrări, iar din 2021 să se înceapă efectiv șantierele. Cel puțin acestea sunt estimările oficialului Primăriei.

Pentru celelalte etape, 3-4, adică amenajări  de la podul Horea sau din zona parcului Armătura, spre est, urmează să se genereze proiecte în anii următori, mai ales că cele cu vedere la Someș presupun și exproprieri, după cum a arătat Cîmpean.

În ceea ce privește curățenia pe râu, Cîmpean a ținut să arate că întreținerea albiei ține de Apele Române, iar cea a malurilor de Primărie, dar că există o colaborare bună între cele două entități. Apele Române nu au pariticipat la dezbatere.

Pe lângă barajul plutitor din zona ștrandului din cartierul Grigorescu, Primăria salubrizează malurile râului. Recent, după ce societatea civilă a organizat un tur cu bicicleta pe Someș, de la Parcul Feroviarilor până în Apahida și a semnalat situația gunoiului din zona râului, municipalitatea a aplicat 268 de somații proprietarilor privați pentru a curăța gunoiul.

DESPRE TUR: Vor să creeze cea mai mare pistă de biciclete din România de-a lungul Someșului. Și să ia de coarne o altă problemă spinoasă a Clujului, gunoaiele din zona aeroportului

Cum arată un traseu de biciclete pe Someș în Cluj-Napoca în 2020. De pe teren, primarul Boc și directorii din Primărie par că trăiesc într-o realitate paralelă

Cîmpean a mai spus că Primăria intenționează să pună camere de luat vederi în zona Someșului și că va înființa o patrulă a Someșului formată din polițiști locali. Oficialul a mai prezentat imagini cu acțiuni de ecologizare a malurilor râului de o serie de depozite clandestine de gunoi care s-au făcut cu excavatorul.

Mai mult, râul Someșul Mic va fi primul râu din România care va beneficia de o strategie proprie de amenajare, dezvoltare și cu o parte de întreținere în ea, a promis Cîmpean în cadrul dezbaterii. Ulterior, el a explicat pentru Actualdecluj.ro că această strategie va fi eleborată în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană la care lucrează Banca Mondială, prin preluarea propunerilor din Masterplanul Someșului (proiect contractat de Primărie în baza unui concurs de soluții de la spaniolii de la Practica, care lucrează cu firma de proiectare Planwerk și care include, pe lângă proiectele tehnice pentru amenajarea zonelor I și II ale malurilor Someșului și recomandări pentru amenajarea altor sectoare ale râului). Specialiștii se vor apuca de elaborarea SIDU cel mai probabil din luna ianarie 2021, termenul fiind de 6 luni pentru finalizarea ei, după cum a explicat Cîmpean.

Florești este mult în urmă 

La Florești se analizează încă posibilitatea de a se instala un baraj pentru gunoi pe râul Someș ca cel montat la intrarea în Cluj-Napoca, după cum a spus primarul nou al comunei, Bogdan Pivariu. El a participat la dezbatere, însă a recunoscut că din punct de vedere al gunoiului de pe Someș, administrația locală a celei mai mari comune din România este mult în urmă. Pivariu a spus că a avut discuții cu operatorul de salubritate pentru a amplasa containere sau pentru deschiderea unui centru pentru gunoiul din construcții, atât în comună cât și în zonele critice cu vedere la râu. El a mai spus că se încercă inventarierea unor zone roșii din punct de vedere al depozitării nelegale a gunoiului unde se vor monta camere. Despre proiectele publice cu vedere la râu sau despre eventuala amenajare a malurilor, Pivariu a spus doar generalități. În schimb s-a lăudat că a participat ca cetățean la o acțiune de ecologizare a unui curs de apă din zona Luna, dar și la alte acțiuni de curățare a anumitor zone din comună de gunoi.

Civicii din Cluj au inițiat mai multe propuneri privind amenajarea unei piste metropolitane pietonale și de biciclete de-a lungul Someșului de la Florești până în Apahida, spre Jucu. Pista pietonală și velo de-a lungul Someșului, de la Tranița până la Dej, apare în strategiile Județului și ale Primăriei și este printre proiectele strategice din Regiunea Nord-Vest pentru a fi susținut din fonduri europene. Despre acest demers, primarul din Florești a arătat că îl cunoaște, dar a recunoscut că există multe probleme pentru accesibilizarea malurilor râului în Florești.

În schimb, Cîmpean s-a declarat mai încrezător în proiect, urmând să fie un proiect dezvoltat la nivelul zonei metropolitane.

Lobby la București și proiecte în zone din Florești sau în cartierele cu Someș unde nu există impedimente legale

Civicii, arhitectul Marius Moga de la Inițiativa Someș Delivery sau Marius Mornea de la Inițiativa Clujul Sustenabil, care au participat la discuții, au semnalat nevoia ca instituții precum Apele Române sau Compania de Apă Someș (cea care administrează o zonă importantă cu rezerva de apă pentru Cluj, situată în Florești, cu vedere la Someș) să prevadă bugete anuale pentru acțiunile de ecologizare. Aceasta după ce Maria Balica de la Compania de Apă Someș a arătat că principala problemă a acțiunilor de curățare ține de buget.

Avocatul Radu Mititean, directorul executiv al Clubului de Cicloturism „Napoca”  a arătat că, deși de la discuții lipsește Garda de Mediu care e responsabilă să dea sancțiuni, nu este nicio pierdere întrucât îl cunoște pe acutalul director Viorel Pleșa, de când lucra ca și director la Direcția de Spații Verzi a Primăriei. În schimb, Mititean a cerut primăriilor din Cluj sau Florești să facă lobby la București la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, astfel încât să fie deblocată propunerea legislativă privind schimbarea regimului zonelor de protecție a resursei de apă sau a râurilor în așa fel încât să poată apărea piste de biciclete și velo pe aceste maluri.

Mornea s-a oferit să caute finanțări și să pornească proiecte mai rapide pe râul Someș în Cluj-Napoca în zone precum strada Bărc din Someșeni sau chiar a anasamblului Primăriei de locuințe sociale de pe Blajului, Rodnei și Timișului, ansamblu despre care a spus că are gard la râu. Acesta a mai spus că prin aceste proiecte punctuale se pot crea mecaniste împreună cu proprietarii privați pentru a se asigura pe termen lung atât utilizarea râului, cât și ecologizarea sa.De asemenea, Marius Moga a promis proiecte anul următor în cadrul inițiativei Someș Delivery, arătând că anul acesta nu s-au putut face prea multe din pricina pandemiei. Despre proiecte el a spus că prioritate 0 este ecologizarea și crearea unor mecanisme funcționale pentru ca Someșul să nu mai fie plin de gunoi, dar și atragerea oamenilor spre alte zone nefolosite ale râului, atât în Cluj-Napoca cât și în Florești.

Vezi și:

Someș Delivery e într-un nou moment de cotitură. Inițiativa care testează potențialul Someșului a reușit să oprească betonarea malurilor și traficul auto. Acum vrea să revoluționeze Clujul

Gunoiul de pe Someș s-a văzut până la urmă și la Someș Delivery

Despre problemele Clujului și gunoiul de pe Someș, AICI.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.