Închide

Someș Delivery e într-un nou moment de cotitură. Inițiativa care testează potențialul Someșului a reușit să oprească betonarea malurilor și traficul auto. Acum vrea să revoluționeze Clujul

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 15, 2018 0 300

Someș Delivery s-a instalat zilele acestea– cu evenimente și amenajări temporare –  în Parcul Armătura, într-o zonă mai puțin accesibilă sau preferată de clujeni. Un parc pe care și alte entități – Scena Urbană (inițiativă a Ordinul Arhitecților) sau Jazz in the Park  l-au folosit anii trecuți pentru evenimente temporare pentru a atrage atenția asupra potențialului său.

Parcul va fi transformat într-unul mai prietenos cu Someșul, cu celelalte vecinătăți și cu oamenii, printr-un proiect al Primăriei (care a trecut de partea urbanistică și e în stadiul de studiu de fezabilitate și care face parte din Masterplanul pentru Someș).

De altfel, în cei patru ani de existență a inițiativei Someș Delivery menite să atragă atenția asupra potențialului Someșului și a utilizării spațiilor publice de-a lungul râului s-a reușit atragarea Primăriei de partea ideii.

Mai mult, după prima ediție, în 2016, oamenii implicați au reușit să oprească betonarea malului râului (de pe Splaiul Independenței) prin proteste pe șantierul Primăriei și negocieri ulterioare cu mai marii orașului pentru regândirea proiectului.

Acum, spune Șerban Țigănaș, unul dintre suținătorii, participanții și colaboratorii Someș Delivery, inițiativa e într-un moment de cotitură: fie merge așa mai departe ca până acum, într-un cadrul legal strict, fie își asumă să producă o schimbare de paradigmă la nivelul instituțiilor din Cluj, în special a Apelor Române sau a Electrica, cu un proiect unic în România pentru viitorul râului.

Un repezentant de la Apele Române, un arhitect (moderator), un director din primărie și un fost președinte al arhitecților din România au vorbit sâmbătă, în parcul Armătura, despre drumul care mai trebuie parcurs pentru a apropia, în siguranță, Someșul de clujeni.

Participanții la discuție au fost cei din grupul mare de prieteni pe care inițiativa Someș Delivery a reușit să și-i facă timp de patru ediții – ”toți cei care frecventează, filosofează și fac planuri pentru comunitate la Sisters (cafenea din centrul Clujului)”, după cum a fost descris publicul din parc de către un participant. Plus mulți-mulți copii aduși de părinți să se întâlnească cu Someșul și cu parcul nefolosit sau studenți arhitecți aduși să evalueze evenimentul, ca temă de practică.

Primul grup a stat față în față cu al doilea și și-au mulțumit unii altora pentru implicare, energia consumată cu acest proiect sau pentru realizările de la capitolul apropierea Someșului de clujeni. Apoi s-a trecut la atac – ”puțină istorie, puțină realitate actuală, puține aspirații si întrebări asupra a ce poate fi în continuare”. 

Înainte, reprezentantul Apelor Române a citit din Directiva Europeană a Apelor, care arată că tot ce se face pe Someș trebuie să se realizeze cu respectarea elasticității materialelor, a conservării biodiversității și a protejării populației de eventuale evenimente naturale. El e îmbrăcat în costum. Ceilalți au o ținută mult mai relaxată. Altcineva din public remarcă în timpul prezentării că nu prea s-a ținut cont de ce se citea când cei de la Apele Române au betonat malurile Someșului.

”În paralel cu interesul administrației locale și a profesioniștilor în domeniu, a apărut o nouă dimensiune. Alte tipuri de oameni s-au atașat de Someș. Dacă de oraș se ocupau urbaniștii, putem observa că acum sunt foarte mulți oameni din comunicare, e activism…din multe sfere care participă la demonstrarea interesului și aspirațiilor. Când vorbim de profesioniști care vorbesc de râu, nu mai vorbim de două trei profesii, ci de mai multe tipuri de pregătiri și oameni. Nu trebuie să-i uităm nici pe studenți. Toate instalațiile de la Someș Delivery au rezultat după un concurs de proiecte și au fost realizate de tineri cu energii proaspete care au câștigat o mică finanțare să le facă tot cu efortul lor. Unde suntem? Din punct de vedere al efortului fantastic. Amintesc că Prima ediție Someș Delivery care s-a făcut pe tronsonul pod Horea – Elisabeta a fost una extrem de vizibilă. Spectaculoasă. Instalațiile au fost gustate de public. Dar imediat oamenii din inițiativă au făcut o formă de depresie”, a subliniat Șerban Țigănaș.

Depresia s-a legat de șantierul instalat de Primărie pe Splaiul Independenței și de intenția de betonare a malului Someșului pentru a face loc traficului. Țigănaș și-a aminti că atunci a spus despre Primărie că trece printr-o nouă etapă a vieții ei, ca e un fel de Dr. Jekyll și Mr. Hyde, adică cu o mână face proiecte împotriva naturii, a Someșului, cu alta finanțează proiecte pentru Someș, ca inițiativa Someș Delivery. După proteste pe șantier, Primăria s-a oprit, s-au purtat negocieri, administrația renunțând la asfaltarea malurilor Someșului. ”S-au oprit, s-a studiat o nouă formă a proiectului, n-a fost doar o chestiune politică. După aceea a debutat în forță crearea temei de concurs pentru Masterplanul Someșului. Procesul de atenție asupra Someșului este de mai mulți ani de zile. O temă a Clujului care a fost pe planșete și pe buzele tuturor. Ultimii patru ani sunt foarte intenși, dar nu trebuie să ignorăm ce a fost inainte. O intensă producție de idei, o concentrare de lucruri, o ințelegere a importanței râului în oraș care acum dă roade”, a mai amintit Țigănaș.

‘Responsabil cu tema pentru Masterplanul Someșului este arhitectul Dan Clinci care a lucrat la ea din partea Ordinului Arhitecților, pe baza unui contract cu Primăria. Clinci e prezent în parc.

Pe parcursul dezbaterii sunt amintiți ca participanți și doi studenți arhitecți Erasmus din Spania. Cei care dezbat îl salută pe Luis Alvarez, un mexican implicat în proiecte de spațiu public în Cluj (Luis e îndrăgostit de Cluj și e căsătorit cu o clujeancă). Luis împarte bucuria de a fi cu prieteni prin a-i oferi o băutură șefului Centrului Cultural German, Ingo Tegge, aflat  în public.

”În ultimii 10-20 ani s-au făcut proiecte fabuloase în lume legate de apă. Acum două săptămâni am fost la New York la Congresul Institutului American al Arhitecților. Am constatat pe aplicația de pași de pe telefon că am parcurs în timul șederii 82 km pe jos. Explicația stă în faptul că peninsula Manhattan este bordată cu parcuri pe care ei le-au creat nu doar pentru deliciul populației, ci și pentru că este o modalitate să se apere de furtuni și inundații, natura fiind cea mai rezilientă formă care își poate reveni în astfel de cazuri. Am văzut acolo și proiecte extraordinare preocupate de apă. Peste tot în Europa există această preocupare. Dacă ar fi să spunem și ce aspirații avem la Cluj, spun că dorim o apropiere de râu a oamenilort, luarea în poseserie afectivă și fizică, o posibilitate de a transforma râul în spațiu accesibil și amenajat pentru promenadă și contact. Dorim o amenajare all seasons pentru activități diverse care să primească spații care să asigure siguranță și să facă față pericolelor, vrem un design de calitate pentru aceste spații dar și flexibilitate și capacitate de adaptare la viitor, să-i lăsăm pe cei de după noi să se poată manifesta. Mă întreb câtă apă o să mai curgă până când lucurile o vor lua pe această cale și vom avea rezultate fizice” a mai spus Țigănaș.

În timp ce se enumeră aspirații ale celor implicați în proietele Someșului, un băiat flutură printre cei de la microfon și restul publicului un vaporaș din lemn pe care l-a făcut la unul dintre atelierele din parc: ”Tati, hai să vedem dacă merge pe apă”, e dorința exprimată în timp ce vaporul de lemn era purtat prin aer, ca un avion.

La discuția din parc a intervenit și Ovidiu Cîmpean, director la Primăria Cluj explicând că Primăria lucrează cu arhitecți de la biroul spaniol Practica la un Masterplan al Someșului care va aduce proiecte concrete de spații publice pe malurile râului, dar și o direcție viitoare pentru eventualele amenajări private propuse în zona apei.

”Avem un Plan Urbanistic Zonal aprobat la urbanism. Acum se lucrează la studiul de fezabilitate. Deja am depus documentațiile pentru obținerea avizelor, inclusiv la Apele Române. Urmează să mai aveam discuții asupra cum va arăta forma finală a PUZ-ului, în funcție și de instituțiile avizatoare. Avem două tronsoane, unul Grigorescu – pod Horea și cel de al doilea de reamenajare a parcului Armătura și legarea lui prin piste și alei pietonale de parcul Feroviarilor pe care îl modernizăm tot prin concurs, urmând ca săptămâna următoare să semnăm contractul de proiectare. Pentru primul tronson se propune deschiderea spațiilor verzi și conectarea cu apa, dar și legarea tuturor zonelor prin alei, piste de biciclete, promenadă. Prin proiect, în parcul Rozelor va fi demolat gardul. Vom construi un pod pietonal și de biciclete care îl va lega de plaja Grigorescu. La Sala Sporturilor se va face un platou verde pentru evenimente cu reducerea consistentă a suprafeței de parcare. Strada Muzicescu va fi pietonală cu terasamente și gradene. Și zona de la Astoria va fi amenajată cu o piațetă și cu gradene. Acum s-au cadastrat toate zonele. Vom aborda totul în etape. Pentru fiecare din cele enumerate vom avea fișe de proiect. Plus, la final, și o viziune pentru dezvoltarea zonelor private”, a explicat Cîmpean.

”Pre mulți hipsteri aici”, se aude un comentariu din public. Pe un scaun se așază cineva cu un bebe care mănâncă o plăcintă cu mere. În continuu, prin panelul de discuție și pe lângă trec oameni cu căței și copii care merg să testeze puntea de traversare a râului instalată de cei de la Someș Delivery.

Marius Moga de la Atelier Mass (arhitectul moderator) a vorbit despre inițiativă, despre instalațiile și evenimentele pe care le-a adus și testat pe malurile Someșului, pe tronsoane mai mult sau mai puțin folosite de clujeni. După discuții, au rămas câteva puncte nevralgice care necăjesc proiectul – constrângeri – legate de avizare (unde cad mari părți din propunerile de la fiecare ediție), valorificarea ideilor rezultate (nu se știa clar dacă ceea ce a propus Someș Delivery se regăsește în Masterplanul pentru Someș la care lucrează Primăria) sau de colaborarea cu alte entități (nu există un pateneriat clar cu Centrul Cultural Clujean, asociația care și-a asumat să pună în operă proiectul pierzător al Clujului de Capitală Culturală Europeană și care face în prezent un festival al Someșului, Sunt Riveran și testează și ea pentru Primărie idei de proiecte prietenoase cu apa).

E un punct de cotitură al proiectului Someș Delivery, ține să anunțe arhitectul Țigănaș, ca atunci în 2015, când Primăria voia să betoneze și să asfalteze malurile Someșului pentru trafic. Fie merge așa cum e acum, cu constrângerile legate de avizare pe un cadru legal rigid, fie face o nouă „revoluție” la Cluj.

”Sunt două scenarii. Fie vom reuși să tragem de noi și să ne înscriem într-un cadru legal existent, cu practici curente, dar să ne alininiem să obținem ce e mai bun din practica fiecărei instituții. Adică să fim pe cadru legal strict, dar nu extrem de clar în încurajarea proiectelor, unul care nu le limitează neapărat. Un cadrul care nu este clar că încurajează sau spune că nu este bine să faci nimic. Adică dacă nu faci nimic, nu riști nimic. Desigur, exagerez, conștient că apa are o dinamică, o viață, sunt aluviuni, eroziune, schimbări climatice, de volum de precipitații. Nu e foarte confortabil să vorbim acum de apă când se întâmplă atâtea dezastre la noi, în Statele Unite, în Japonia. Al doilea scenariu e și cel pe care mi-l doresc, adică să colaborăm împreună pentru o schimbare de paradigmă. Să facem împreună, să abordăm cum nu se face de obicei cu instituții care au o practica uzuală clara și sa creăm o sinergie fără precedent în România”, a subliniat Țigănaș.

Mihai Mateiu, coordonator PR şi evenimente la Cărtureşti Cluj, dar și al inițiativei Someș Delivery a ținut să explice, în nume propriu, ce este de fapt sinergia propusă de Țigănaș.

”După părerea mea, punctul în care am ajuns acum cu Someșul n-a fost generat de instituții ci de alte medii profesionale și de societatea civilă. Instituțiile s-au deschis mai repede sau mai încet. Esența stă în modificarea de paradigmă. Sau rămânem în cadrul acesta rigid să înghesuim proiecte sau avem curajul și disponibilitatea la efort să regândim acest cadru mai larg. Primăria a intrat mai mult în joc. Apele și Electrica sunt mai statice și rămân la rolul de a da sau nu avize. Ar trebui să intrăm în discuții și să căutăm soluții. Ce s-a făcut în Cluj este contrar directivei Apei. Spun acum retoric – nu înțeleg cum vedeți dumneavoastră ca instituție lucurile! Este nevoie să se traducă legea într-un ghid al utilizatorului apelor. Mi se parte că limitele ar fi mult mai clare. E nevoie de un pas înainte, să participați la viziunea de cum să fie. De ce nu putem chestiona limitele? De ce să avem un Someș ciuntit la utilizare de linia de înaltă tensiune fără să ne întrebăm dacă o putem da jos? Fără curajul de a avea viziune nu se poate”, a subliniat Mateiu.

Pentru o bucată de vreme la dezbatere a asistat și arhitecta Oana Bogdan, ”o primăvară remarcată repede în parc”, după cum a comentat un participant. Arhitecta a fost în juriul concursului pentru Turnul Pompierilor. Recent, ea a scris că cel mai frumos oraș din România este Timișoara. Cei de la Cluj se pare că vor să o contrazică.

Arhitectul Tiberiu Ciolacu din echipa Planwerk, cei care colaborează cu Biroul Practica pentru Masterplanul Someșului spune că discuția din parc se face într-un punct care arată constrângerile utilizării Someșului. E lângă linia de înaltă tensiune, într-un loc tranzitat în subteran, aproape de suprafață de o magistrală de apă care alimentează 1,2 milioane de oameni și care implică costuri foarte mari cu relocarea, lângă un mal printre puținele din Cluj care nu au fost betonate. Ciolacu a spus că arhitecții lucrează cu toate aceste constrângeri pentru a găsi amenajări care să aducă siguranță în fața inundațiilor și fac un studiu de coexistență care se luptă să îmblânzească restricțiile legate de linia de înaltă tensiune când vine vorba de evenimente. 

Un participant la dezbatere a cerut valuri artificiale ca cele de la Munchen pe Someș.

Un director adjunct de la Electrica, Ovidiu Popescu, a intevenit pe parcursul discuțiilor și s-a declarat montagnard și un susținător al Someș Delivery, dar a spus că totul se oprește la cadrul legal și la voința mai marilor instituției. El a spus că tehnic linia de înaltă tensiune care grevează viața și limitete proiectelor pe Someș poate fi mutată, însă costurile sunt foarte mari și țin de o anumită voință politică. În plus, a spus că stâlpii sunt zonă protejată și nu pot fi deocamdată demolați. ”După unii doar. Îi lăsam acolo, numai firele le băgam în subteran”, I-au replicat arhitecții prezenți.

Pe termen lung, Țigănaș a enunțat o viziune îndrăzneață pentru Someș: un departament doar pentru acest râu la Primărie și o structură separată care să asigure ordinea și siguranța de-a lungul râului.

”În Cluj s-au petrecut o serie de schimbări pe spațiul public în ultimii 10-20 de ani. Mai avem fotografii să ne uităm cum erau spațiile înainte să ne obișnum cu binele foarte ușor, dar nu a fost așa întotdeauna. Clujul crește, se maturizează, se transformă. Când administrația a modernizat un spațiu, a pietonalizat o arteră sau o piață, a adus un mobilier contemporan. Și apoi poliția locală a început să patruleze acolo unde s-a intervenit recent și a demonstrat o grijă și luare în posesie pentru ce s-a făcut nou. Asta e observația mea. Someșul și aceste amenajări pot fi luate în posesie și administrativ și pot să primească un departament specializat pentru așa ceva. Aici se întâlnesc toate elementele, kilometri, hectare.Așa cum există acum la Primărie management energetic, o chestiue nouă care a pornit cu o ușă- așa s-ar putea organiza un astfel de departament în oraș, dacă va exista dorință politică. Dacă se va bate toba cât trebuie până când această secvență instituțională, cu buget local, să existe. Primăria Cluj poate să ducă așa ceva. A două chestiune – am văzut polițiști locali pe segways, pe acele echipamente scumpe, care patrulează. Știm că există salvamont, poți creea patrule, instituții, poți avea voluntari, sunt oameni care pot într-o formulă organizată să creeze instituții, echipe de patrule, care să aibă grijă de Someș. E mult de discutat aici. Care au antrenament specific, care pot fi chemați și pot fi în stare de alertă ca pompierii atunci când e nevoie. Să intervină.  Un colac de salvare, barcă, elicoptere etc. Cineva care face chestia asta o poate face calumea. Nu văd de ce să nu apară o astfel de organizație care să facă ceea ce nu pot face doar intervențiile simple, construcțiile, amenajările. Organizarea este foarte necesară, o văd inițiată de ISU, de exemplu, unde există profesioniști”, a împins și mai departe Țigănaș viitorul Someșului.

 

 

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu