Gunoiul de pe Someș s-a văzut până la urmă și la Someș Delivery

Gunoiul a ajuns temă la dezbaterile Someș Delivery, chiar dacă discuțiile vizau alte teme de dialog.

La finalul săptămânii, manifestarea ajunsă la ediția a 5-a a pus instalații, pontoane, un bac de traversare a apei, bărci, caiace, ba chiar l-a avut ca invitat și pe Ivan Patzaichin să plimbe amatorii pe apă, acolo pe unde intră cel mai mult gunoi în Cluj-Napoca.

La câțiva pași de toată organizarea, situația malurilor este și mai dezastruoasă și e plin de gunoi, chiar în zona de protecție a resursei strategice de apă a orașului, după cum au arătat doi clujeni care au filmat dintr-un caiac cu care s-au plimbat între cea mai mare comună din țară, Florești și Cluj-Napoca, pe cursul Someșului.

Duminică dimineața chiar cu Patzaichin la masă și mai apoi duminică după prânz, câțiva specialiști, reprezentanți din administrație (a apelor, cea locală), arhitecți și mulți civici ”au luat gunoiul de pe Someș de coarne” și au pus pe panou câteva soluții.

Totul în mijlocul desfășurării de instalații  Someș Delivery care a arătat că, temporar, se poate utiliza râul pentru plimbare, chiar și pe apă, pentru petrecerea timpului plăcut și în natură. Mai mulți riverani din cartier au îndrăznit să cutreiere malurile și să guste din oferta celor de la Someș Delivery. Însă au avut de partea lor ”sistemul” pentru că nu s-a dat drumul barajului din Florești. Este binecunoscut faptul că atunci când se dă drumul la apă gunoiul curge  la vale prin Cluj-Napoca.

Revenind la gunoi.

„S-a discutat de dimineață (la o dezbaterere cu reprezentanți ai apelor Române, Primăriei, Ivan Patzaichin, arhitecți specialiști în 14 iulie – n.red.) despre nevoia înființării unui Consiliu al Apei pe model olandez (pentru gestionarea problemei gunoiului de pe Someș – n.red.). Însă acolo sistemul de management al apelor este altfel și există de sute de ani. Pe lângă instituții este nevoie ca în acesta să fie incluși specialiști dar și locuitori „, a spus arhitecta Adriana Măgerușan din cadrul inițiativei Someș Delivery.

Ca să funcționeze, înființarea unui Consiliul al Apei ar trebui inițiat de Primăria din Cluj, Consiliul Județean, Apele Române, Hidroelectrica, Transelectrica ca un prim nucleu, apoi să adere și civicii sau cetățenii riverani, consideră arhitectul Dan Clinci. Asociația Zona Metropolitană ar trebui activată și pentru probleme cu adevărat serioase, ca cea a gunoiului de pe râu din Florești, nu doar pentru proiecte care aduc venituri celor angajați în asociație.

Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în Primărie a spus că acest Consiliu al Apei poate fi înființat la nivelul Zonei Metropolitane din Cluj.

„Așa cum am făcut un protocol de colaborare cu Apele Române pentru Someș care ne permite să utilizăm malurile pentru investiții, așa putem face și acest Consiliu al Apei. Putem iniția protocoale de colaborare cu primăriile din Gilău, Florești, Apahida și cu Apele Române, Consiliul Județean, Transelectrica, Hidroelectrica, cu obiective precise și apoi cu întâlniri periodice pentru soluționarea acestora. Nu este complicat. Poate funcționa foarte simplu. Cu acesta putem să ne implicăm și pentru rezolvarea problemei gunoiului de pe Someș”, a declarat Cîmpean.

Următoarea ediție Someș Delivery ar trebui să se facă în cea mai mare comună din România, Florești, unde există o problemă reală și serioasă cu gunoiul.

Arhitecta Adriana Măgerușan a spus că s-a încercat și anul acesta să se tatoneze terenul și să organizeze și la Florești o parte din ediția de anul acesta, însă organizatorii s-au lovit de nepăsare din partea Primăriei care nu a comunicat nici măcar cui aparțin terenurile afectate de gunoaie. „Mai mare deschidere am avut la Gilău”, au mai spus cei de la Someș Delivery.

Problema gunoiului va rămâne și după video-ul făcut de Istvan Szakats, și după Someș Delivery și va cădea în derizoriu ca temă fiind înlocuită cu alte probleme mai mari – muntele de gunoi de la Pata Rât, consideră Körösfőy Sandor, ecologistul clujean care a pus umărul la sistemul de management al deșeurilor de la Târgu Lăpus, cel care funcționează cel mai bine din România cu un grad de reciclare a deșeurilor de peste 70%. „Totul pleacă de la o chestiune simplă. La noi se vede într-un fel problema gunoiului. La Florești nu se vede deloc. Istvan Szakats merge o dată la doi pe teren. Problema este veche și a mai fost sesizată. Desigur devin virale astfel de video-uri, dar apoi efectul trece. Apar apoi alte poze cu Pata Rât. Ai spune că sistemul de management al deșeurilor, după ce e funcțional, ar rezolva problema. Dar casele din video cu spatele la apă au pubele de gunoi în față. Există și acest obicei în mediul rural să duci gunoiul la râu. Prin conștientizare și constrângere se pot schimba lucurile. Și apoi prin sesizarea Gărzii de Mediu. La o sesizare poate nu vor cerceta și impune măsuri pentru că personalul este puțin, dar la 500 sigur o vor face. Vor impune măsuri. Când vom deschide Someșul în Cluj-Napoca cu proiectele de investiții vom vedea aceste probleme ale gunoiului mult mai în fața noastră”, crede Körösfőy.

Arhitectul Dan Clinci este de părere că mult mai funcțional ar fi un sistem de recompensă pentru gunoi, ”un premiu banal” care să stimuleze colectarea gunoiului sau nearuncare lui în râu, pe modelul unor administrații sau festivaluri din afară care au aplicat acest model cu succes.

„Acum zece ani dacă mă întrebați, spuneam altceva. Acum spun amenzi. Nici la Târgul Lăpuș nu am reușit să ajungem unde am ajuns fără constrângeri. Și mai este de lucru și acolo”, a mai spus și Körösfőy.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.