Închide

Cum văd viitorul cartier propus de Primărie prin concurs de soluții actualii proprietarii de terenuri din Sopor

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - feb. 01, 2019 0 864

Un calendar optimist și un proces transparent: asta și-a asumat Primăria și Ordinul Arhitecților față în față cu proprietarii pentru cel mai ambițios proces de planificare urbană din țară – un Plan Urbanistic Zonal pentru un cartier nou, pe 237 hectare, teren privat situat în intravilan în zona Sopor din sud-estul Clujului.

La primul contact cu proprietarii de terenuri (în total se estimează că sunt peste 1000) invitați la o dezbatere publică, oamenii s-au arătat interesați de a fi parte dintr-o zonă care se va dezvolta coerent. ”Cât teren pierdem?”, a fost cea mai frecventă întrebare pusă de proprietari. La cifrele de 10-20% teren care ajunge în proprietarea publică, avansate preliminar de cei de la Ordinul Arhitecților, oamenii și-au arătat entuziasmul că în sfârșit au aflat, cu bătăi din palme. Însă proprietarii au cerut Primăriei să se implice în realizarea unor asociații funciare virtuale, cea mai ambițioasă coordonată a proiectului, care de fapt va sta la baza implementării lui.

Primăria a luat ieri, oficial, pulsul proprietarilor de terenuri din zona Sopor chemați la Casino la o dezbatere publică cu privire la tema care va sta la baza concursului de soluții internațional pe care administrația locală vrea să îl lanseze în primăvara anului pentru planul director al unui nou cartier. Este prima întîlnire oficială cu proprietarii de la anunțarea intențiilor de a gândi un cartier de la zero, cu drumuri capacitate, spații verzi, dotări de cartier pentru oameni.

Fostul arhitect-şef al Reghinului, Klaus Birthler, este responsabil pentru elaborarea temei, dar în conturarea sa sunt implicați mai mulți arhitecți consultanți şi experți.

Arhitecta Daniela Maier, președinta Filialei Transivania a OAR, a arătat oamenilor că este vorba despre o oportunitate de a face parte din cel mai ambițios proiect din România care să încurajeze în primul rând o dezvoltare  urbanistică umană care a lipsit în ultimii ani din oraș.

Arhitectul Klaus Birthler le-a explicat proprietarilor că se dorește să lege zona de blocuri de la capătul cartierului Gheorgheni de zonele cu locuințe individuale edificate deja într-o dezvoltare urbanistică cu funcțiuni care lipsesc celorlalte cartiere recent edificate – servicii, comerț, cultură, sport și agrement. Vor fi punctate soluțiile care încurajează un mic orășel pentru oameni, în detrimentul mașinilor, deci soluțiile pietonale și cele privind transportul în comun.

Despre planificarea unui cartier nou de la zero se vorbește din vara anului trecut. Oficial, Consiliul Local a decis în 19 decembrie să organizeze concursul pentru noul PUZ Sopor pe o suprafață de aproximativ 240 de hectare.

Competiţia va fi lansată în martie-aprilie, după cum a anunțat Ovidiu Cîmpean, director în Primărie. Premiile însumează peste 3 milioane de lei: premiul I (contractul de proiectare pentru realizarea PUZ) – 2.800.000 lei fără TVA, premiul II – 120.000 lei şi premiul III – 70.000 lei. Conform celor anunţate de administraţia locală, concursul va fi deschis atât pentru experţii români, cât şi pentru echipe internaţionale. Klaus Birthler a estimat chiar că în iunie se vor putea juriza proiectele și se vor stabili câștigătorii. Chiar la finalul acestui an, început de 2020, PUZ-ul Sopor ar putea fi gata, s-a pronunțat arhitectul responsabil de temă.

Cât teren pierdem?

Ovidiu Cîmpean, director în Primărie, a promis un proces transparent pentru planificarea viitorului cartier și a anunțat oamenii că viitorul concurs de soluții va avea și un site propriu. Până acum, Primăria a pus la dispoziția oamenilor un contur pentru viitorul cartier și un plan parcelar cu numere cadastrate pe site-ul Primăriei pe baza căruia fiecare din cei interesați să își identifice proprietățile. De asemenea, Ordinul Arhitecților a lansat o aplicație unde proprietarii pot să își exprime online, până la finalul lunii februarie, intențiile pe care le au în legătură cu terenurile pe care le dețin în conturul viitorului cartier – să vândă, agricultură sau locuințe. Principala întrebare pusă la dezbatere a fost cea privind pierderile pe care le vor suferi proprietarii. Klaus Birthler a avansat o cifră de 10-20 % care merge către proprietatea publică în astfel de proiecte. De asemenea, arhitecții au arătat că oamenii au la dispoziție instrumentul asociații funciare urbane virtuale prin care vor putea ”pierde” și câștiga în acest proiect. ”E o mare provocare acest proiect deoarece proprietarii se asociază, se extrage un procent pentru proprietatea publică și fiecare persoană contribuie la acest procent, dar e și compensată”, au spus arhitecții.

Vezi și: Masterplan de cartier în haosul imobiliar de Cluj-Napoca. Arhitectul responsabil de tema de concurs pentru PUZ Sopor: „Ne așteptăm la un oraș mai mult pentru oameni decât pentru mașini”

Cine a stabilit conturul viitorului cartier? 

Sorin Cosma, cadru asociat la Universitatea Tehnică, a semnalat că sunt proprietăți foarte aprope de conturul schițat al viitorului cartier pe cele 237 de hectare, dar și alți oameni care doresc să contruiască ilegal în respectiva zonă. El s-a interesat dacă și cei din proximitatea liniei roșii de demarcație de pe planșa făcută publică de Primărie pot fi parte din viitorul proiect. Alți proprietari au cerut și ei explicații cu privire la modul în care s-a stabilit suprafața noului cartier și liniile de demarcație.

Oficialii Primăriei și cei de la OAR-T au arătat oamenilor că respectivul contur nu mai poate fi modificat, dar că ei se pot asocia și pot începe demersuri similare ca cel al Primăriei. Arhitectul-șef  al orașului, Daniel Pop, prezent pentru prima dată la o discuție publică privind viitorul unei zone din oraș, a spus că un buget disponibil al Primăriei a fost cel care a decis suprafața și că s-au făcut calcule privind proiectarea la hectar, calcule ce au dus cifra finală.  

Claudiu Floca, propritar de teren într-o zonă vecină cu viitorul cartier, zona colonia Sopor, a arătat că în prezent Primăria pune piedici pentru dezvoltările imobiliare de lângă viitorul cartier. El a arătat că mai mulți proprietari vor să contruiască legal pe 6000 mp însă că proiectul lor e ținut pe loc de cei de la urbanism și de comisia tehnică, deși au cadastrat drumul pe banii lor.

Principala durere, drumul Colonia Sopor

O altă proprietară din zonă a semnalat Primăriei că principala problemă actuală din Sopor pentru locuitori este starea proastă în care se află drumul principal, Calea Sopor – impracticabil, plin de noroi, gropi și ignorat de autoritățile locale. Ovidiu Cîmpean a dat de știre proprietarilor că realizarea drumului la profilul propus în Planul Urbanistic General (21 d metri) va face obiectul unui proiect distinct al Primăriei. El a spus că acum se lucrează la studiul de fezabilitate pentru realizarea sa. Alți proprietari au semnalat faptul că respectivul drum de 21 de metri nu duce nicăieri și că nu se justifică să fie așa de larg, cu patru benzi. Unii cetățeni prezenți au încercat să forțeze nota și să ceară Primăriei să asfalteze măcar drumul existent de două benzi. Alte voci mai vehemente au țipat ca Regia Primăriei să vină în zonă în fiecare zi și să facă ceva pentru oameni.

Flaviu Băieș, proiectant pe drumuri și poduri, a arătat că toate cartierele din lume nu au străzi drepte, ci șerpuite, ca să se evite viteza si accidentele. ”Când avem linii drepte se creează haos. PUG-ul a stabilit Calea Sopor ca bulevard, deci drept și cu front continuu la stradă. Însă acum, în teren, acest lucru nu este respectat”, a semnalat el. Responsabilii de tema de concurs l-au invitat la competiție să propună soluțiile de care vorbește pentru zonă.

Cine vrea să stea la casă și cine vrea să stea la bloc?

Răzvan Ursuțiu, care deține două hectare de teren în estul viitorului cartier, a spus că deja a primit asigurări potrivit cărora „rechinii imobiliari” sunt interesați să aducă blocurile în această zonă. El a arătat administrației că împreună cu vecinii săi face agricultură și că și-au tras pe bani proprii rețea de curent ca să își ude grădinile. În plus a propus Primăriei să mute drumul din partea de est pe terenul RADP ca să nu mai fie nevoită să ia teren de la amărâți care și așa s-au luptat foarte mult să fie puși în posesie pe respectivele proprietăți din Sopor. Alți proprietari de terenuri au arătat că deja în zona Sopor există case edificate legal sau chiar ilegal și s-au interesat dacă aceste zone vor fi preluate în noua documentație.

Daniel Tare, un alt proprietar din zonă, a arătat că există două străzi în Sopor cu case, Anemonelor și Smaranda Brăescu, unde oamenii s-au luptat de ani de zile să își construiască locuințe unifamiliale și au și reușit să o facă. El i-a reproșat Primăriei că nu ține cont de aceste aspecte pe planșele făcute publice și că din această cauză există riscul ca oamenii să se trezescă cu blocuri de multe etaje lângă gardurile lor.  Proprietarul a primit promisiuni că dorința sa va fi preluată în tema de concurs.

Un alt proprietar, Bogdan Aanei, le-a cerut oamenilor prezenți la discuție să ridice mână dacă vor să stea la bloc sau la casă. Apoi a concluzionat că nimeni din zonă nu vrea să stea la bloc. ”Ne-ați făcut o prezentare cu blocuri de tip corean. Nimeni nu vrea să stea în aceste blocuri și n-are nevoie de ele. Ați spus apoi de economia bazată pe mușchi și pe IT, dar nu ați vorbit de un specific arhitectural al orașului. Nu se vede interes din partea administrației pentru acesta sau pentru dezvoltarea unei zone ținându-se cont de aceste aspecte. Există teren pe piață și Primăria ar face bine să îl cumpere și să îl dea la schimb oamenilor nemulțumiți. Zona Sopor nu reprezintă un interes local pentru toți cetățenii Clujului. Proprietarii n-au interes pentru blocuri și se pare că toți cetățenii Clujului vot plăti pentru despăgubiri sau creionarea acestei zone”, a atras atenția proprietarul.

Eniko Vincze, profesor universitar și activistă pe partea de locuire pentru marginalizații orașului, a spus că o asemenea dezvoltare va duce automat la creșterea prețurilor și că nu va face decât să crească problemele de locuire pe care și așa orașul le are – chirii și prețuri exorbitante pentru oamenii obișnuiți. Așa că a recomandat Primăriei să cumpere teren și să facă locuințe sociale. Cîmpean a răspuns că totul depinde de sumele din bugetul local, dacă vor rămâne bani pentru astfel de proiecte.

Zonele actuale de servicii rămân pe loc?

Vladimir Pop, directorul școlii private Elf, a semnalat situația în care unitatea de învățământ se află și anume aceea că a achiziționat cu un anumit scop urbanistic o parcelă ca să se dezvolte respectiva școală. Arhitecți implicați în tema de concurs i-au indicat că, deși zonele de servicii din actualul PUG situate în perimetrul viitorului cartier se pot schimba, școala poate porni negocieri cu viitoarea echipă care va face PUZ-ul, având în vedere că investițiile pe care și le dorește pot fi și în interesul comunității locale.

Noul PUZ va sta la baza eliberării autorizațiilor de construire sau vor mai fi necesare alte documentații?

Doru Stoica, proprietar în zonă, s-a interesat dacă, după aprobarea noului PUZ Sopor, pe UTR-urile definite în acesta, vor mai fi necesare alte documentații PUZ dar și dacă, cine cedează terenuri va avea partea de indicatori urbanistici dinamici. De asemenea, fostul consilier local PNL a mai semnalat probleme în privința rețelelor de utilități și a capacitării acestora, arătând că în noile dezvoltări imobiliare ale Clujului s-au făcut extinderi la extinderi și că multe dintre rețele sunt subdimensionate.

Oficialii Primăriei și ai Ordinului l-au asigurat că există colaborare cu operatorii de rețele pentru dezvoltări coerente. Arhitecta Daniela Maier a spus că ambiția PUZ Sopor este ca, după finalizarea acestuia, în 30 de zile, orice proprietar să obțină de la Primărie autorizație de construire. „Doar așa considerăm ca va avea succes demersul nostru”, a completat președinta OAR-T. Arhitectul-șef al orașului a arătat că, după aprobarea PUZ Soport va fi nevoie de PUZ-uri de reparcelare, înainte de autorizații de construire. Despre indicii permisivi s-a speculat că nu reprezintă un deziderat.

Primăria să se implice în crearea viitoa relor asociații funciare virtuale

După ce au înțeles că încă nu s-a propus nimic pe cele 237 de hectare și că acest lucru se va decide în urma concursului de soluții, oamenii au mai cerut Primăriei să se implice în crearea de asociații, deoarece, au spus ei, e imposibil ca 1000 de oameni, atât cât s-a vehiculat că este numărul proprietarilor din viitorul cartier, să se asocieze. Alți proprietari au cerut apariția unui mecanism de compensare pentru oameni în soluția de proiectare finală.

Taxă de urbanizare itrodusă de Primărie ca mijloc de compensare a oamenilor

Fostul bancher Iosif Pop, coordonator și a unei asociații civice, a sugerat Primăriei să lege interesul public de cel privat și să vină cu o taxă de urbanizare care să reprezinte sistemul de compensare dorit și de cetățeni. Ideea sa a fost una apreciată de oficiali, care au spus că poate fi preluată în tema de concurs.

 

 

 

 

 

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu