Cum se schimbă urbanismul când vecinul e proiectant și proprietar de hotel

O documentație pentru desființarea unei case și amenajarea unei clădiri de birouri cu funcțiuni medicale pe un teren de aproximativ 400 mp de pe Calea Turzii nr.50 a stârnit polemici în comisia de urbanism a Primăriei. Aceasta după ce vecinii – proprietarii Hotelului Confort –  au spus că e un proiect ”rușinos” care aduce prejudicii vecinătăților.

Proiectul clădirii de pe Calea Turzii nr. 50 aparține Transform, firma arhitectului Vlad Negru, membru în comisie. Proiectanții au propus pe parcela de 400 de mp o clădire cu parter și trei etaje care urmează să ia locul unei case existente pe parcelă.

Vecinii construcției – proprietarul Hotelului Confort, Cristian Rusu, și mama sa, Adriana Rudu – s-au opus proiectului. Rusu a intervenit și a spus că și el este proiectant, motiv pentru care nu se opune construirii, însă a cerut una decentă care să nu aducă deservicii vecinătăților. „Nu ne opunem unei construcții decente, dar în limitele indicilor. Întâmplarea face că și eu sunt proiectant. Regulamentul de urbanism spune că sunt construibile parcelele cu front de 21 de metri, dimensiune de 800 m și formă regulată. Aici nu se respectă nimic. Din parcela care apare în extrasul CF de 400 m s-a cedat oricum 3 m pentru pasajul de pe Calea Turzii, ceea ce se regăsește în ridicare topo. Deci are undeva la 350 m și o formă neregulată. E dreptul lor să facă o clădire, dar una mai mică, nu un P+4 și mansardă. Când există calcan, regula este să se alipească clădirea, dar nu mai mult decât lungimea construcție. Aici se depășește cu 5 metri în posteriorul parcelei propunându-se alipirea de un garaj. Așa rezultă geamuri la mai puțin de 2,4 metri spre casa mamei mele. În fața geamurilor ei de la dormitor și living sunt 13 metri de construcție. Apoi, mă întreb, cu se face accesul mașinilor de intervenție? Parcela a fost la vânzare timp de trei ani. Dacă puteam eu construi, o cumpăram”, a semnalat Rusu.

Arhitectul Adrian Iancu i-a replicat că nici situația de așezare pe parcelă a Hotelului Confort nu este cea mai fericită. Rusu s-a apărat că atunci erau în vigoare alte legi când s-au reglementat distanțele, nefiind nevoie de acordul vecinilor.

În plus, arhitectul Vlad Negru s-a pregătit și a arătat comisiei că în casa de le nr.52 unde locuiește mama proprietarului de la Hotel Confort nu este locuire, ci tot funcțiune hotelieră, de cazare, având în vedere că aceasta are o societate înregistrată care se ocupă cu închirierea în regim hotelier.

Prezentă l-a ședință, Adriana Rusu a recunoscut că doar la stradă se fac cazări ale bolnavilor de la Oncologie.

Despre mașina de pompieri, Negru a spus că nu este necesar ca aceasta să intre în curte având în vedere că e o construcție relativ mică ca arie utilă. El a mai spus că soluția la care Transform a ajuns a fost avizată de comisia de monumente.

Vecinii au spus în continuare că e o clădire mult prea înaltă și că o funcțiune medicală va încărca zona cu trafic. Arhitectul Adrian Iancu a ținut și el să spună că se merge pe indici maximi de ocupare a parcelei și a recomandat chiar un scenariu de ”micire” a clădirii. Negru a precizat că imobilul va fi ocupat de o companie farmaceutică care urmărește anumite tratamente oncologice, iar cabinetul medical prevăzut în imobil este o cerință pentru avizarea de către Direcția de Sănătate Publică a activităților medicale și nu va genera trafic. „Nu are imagistică, doar se monitorizează efectele secundare, este un spațiu unde vor veni pacienții care vor fi urmăriți”, a adăugat Negru.

„Sunt ultimul om care să mă opun unui proiect. Să fim serioși, sunt și eu proiectant. Dar îi astupă geamul mamei. Iancu a făcut o propunere minunată. Să tăiem un nivel cu alipire la calcan. Mie mi-ar fi fost jenă să vin aici la dumneavoastră, domnule primar, cu acest procet”, a mai spus vecinul de la Hotel Confort.

Cei din comisie au mai discutat cu privire la problemele pe care Hotelul Confort le are având în vedere că cei care vin nu au destule parcări și blochează trotuarele și toată zona. Situația a fost semnalată de Mihai Racu, membru în comisie. Apoi s-a mai discutat de etajele hotelului care are două mansarde în spate și un total de patru nivele. Dar și despre distanța de 3 metri pe care imobilul medical o are față de limita posterioară când specialiștii din comisie au spus că ar trebui să fie de 4,5 metri. Apoi Boc și arhitecții au tot vorbit despre derogări și interdicții expres prevăzute de regulamentul de urbanism în zonă protejată, dacă tebuie să se respecte HP2-ul (retragere față de limitele de proprietate egală cu jumătatea înălțimii clădirii, dar nu mai puțin de 4 metri, în cazul zonei protejate).

Ma întâi  arhitecții din comisie au spus că e o interdictie. Apoi, s-au răzgândit și au spus că, de fapt, nu e. Proiectanții au adăugat si ei că vecina nu are probleme de însorire, potrivit studiului făcut în acest sens și  că PUD-ul este cel care stabilește regulile în cazul parcelelor atipice din zona protejată, inclusiv distanțele, motiv pentru care nu se pune problema unor derogări.

Boc s-a făcut că nu mai înțelege nimic, dacă e sau nu e, după cum a ținut să sublinieze, „juridic”, o derogare și le-a atras atenția celor din comisie că nu sunt consecvenți. „Arhitecții nu sunt raționali. Mai repede discuți cu juriștii. M-ați înnebunit azi”, a adăugat primarul.

În final, proiectanții au primit ca temă să reconfigureze clădirea, în așa fel încât și vecinii să fie mulțumiți dar și zona protejată să rămână cu distanțele ei, din regulament, iar vecinătățile să se poată și ele dezvolta. „Regim mare de înălțime cu retragere de 4,5. Mai rezonabil de atât nu știm ce poate fi, iar pe limita posterioară câștigați spații”, a recomandat Voicu Bozac o rezolvare a situației.

„Adjudecat. Ca la judecătorie. Dacă acceptă și monumentele. Pe mine mă bucură spațiile largi”, a conchis și Boc.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.