Cum l-a ajutat Tișe de la cârma comisiei de urbanism pe celebrul dezvoltator imobiliar Vasile Salanță (Moș Pic) să nu piardă circa 2,7 milioane de euro

Proiectul imobiliar al societății Someșul Cald Producție, din portofoliul omului de afaceri Vasile Salanță, cunoscut ca „Moș Pic”, dorit pe un teren de peste 3,4 hectare din localitatea Popești, comuna Baciu, a fost aprobat de această de comisia de urbanism a Consiliului Județean, la inițiativa președintelui Alin Tișe, cel care conduce comisia. Și nu oricum. Dar nici corect urbanistic față de noii locuitori care se vor muta aici sau la o densitate asumată și reglementată prin hotărârile Consiliului Local din Baciu. Ci după un calcul făcut de președintele Tișe, calcul care îi aduc în plus dezvoltatorului, 12 unități locative, față de densitatea corectă pentru dezvoltarea parcelei impusă de specialiști. În condițiile unei case de 150 de metri pătrați, asta înseamnă circa 2,7 milioane de euro în buzunarul devoltatorului Vasilea Salanță (dacă luăm în calcul un preț de vânzare de 1500 de euro/metru pătrat). (Update) Firma Someșul Cald Producție a raportat în 2022 o cifră de afaceri de peste 107 milioane de lei și un profit net de peste 49 de milioane lei realizat cu 16 salariați.

Comisia de urbanism a Consiliului Județean a discutat pentru a treia oară la ședința din 12 octombrie Planul Urbanistic Zonal al societății Someșul Cald Producție pentru construirea unui ansamblu de locuințe în localitatea Popești din Comuna Baciu.

Inițial, în 2022, proiectanții de la Progis Consulting au propus construirea de locuințe colective (blocuri) pe terenul de 3,4 hectare (o fostă exploatare minieră, încadrată drept curți construcții, în prezent în extravilan) și au fost criticați de specialiști care au arătat că un proiect de acest fel ar distruge localitatea Popești, așa cum s-a întâmplat cu celelalte localități de lângă Cluj (Florești, Apahida). În august 2022, proiectul a fost recalibrat, însă cu  triplarea densității în cazul ansamblului, față de situația permisă de regulamentul local, sub pretextul că realizează un parc compact de 3400 de metri pătrați (amenajarea sa ca zonă compactă fusese cerută la ultima ședință la care a fost discutat proiectul, tocmai pentru a crește calitatea vieții locuitorilor care se vor muta în ansamblu).

Președintele Alin Tișe, cel care s-a pus președinte peste Comisia de Urbanism a Județului, el însuși fiind și dezvoltator imobiliar în Cluj (cu proiect avizat de comisia de urbanism pe care o conduce în Sălicea – DETALII –Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, derulează un proiect imobiliar în Sălicea, cea mai râvnită localitate de lângă Cluj-Napoca, benefică pentru construire), a forțat un aviz favorabil pentru proiect în luna august, însă s-a lovit de recomandările specialiștilor care ceruseră o densitate mai mică.

Proiectul a revenit în aceeași formă la ședința din 12 octombrie. După ce a recunoscut că el a făcut proiectul (deși nu era în trecut pe planșe), arhitectul Vicențiu Lăscuș a arătat că a majorat suprafața parcului public și compact din proiect, de la 3400 de metri pătrați la 3700 de metri pătrați, urmând ca acesta să fie cel mai mare parc public din Popești.

Potrivit documentației, dezvoltatorul dorește să amenajaze 3 construcții mixte (22 de unități locative), 7 locuințe individuale (7 unități locative) și 27 de locuințe cuplate (54 de locuințe locative). Deci un total de 83 de unități locative pe o suprafață de 3,47 hectare. Parcelele pentru construirea de locuințe sunt de 500, respectiv 600 de metri pătrați.

Numai că, deși regulamentul local de urbanism din Baciu fixează reguli clare pentru suprafața parcelelor pentru locuițe individuale și cuplate, tocmai pentru a nu se ajunge la urbanismul din Florești sau chiar din Baciu în care s-a construit haotic, la o densitate mult prea mare (cu problemele de rigoare – de la trafic la lipsa dotărilor publice), cei de la Progis Consulting au venit cu parcele de 500 de metri pătrați (față de 600 mp reglementat) pentru locuițele individuale din proiect și de 600 de metri pătrați )față de 1200 de metri pătrați) pentru cele cuplate.

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a arătat că, dacă în cazul locuințelor individuale se justifică propunerea, lunându-se în calcul, o marjă mică care, fiind vorba despre un PUZ, poate fi acceptată, în cazul celor cuplate, diferența este mult prea mare.

Tișe a încercat să arată că, de fapt, această diferență se regăsește în spațiul verde comun și a mai încercat să întrebe retoric cine a stabilti suprafețele parcelelor fix la dimensiunile respective.

Potrivit arhitectului-șef, o densitate corectă pentru ansamblu ar fi de 58 de unități locative (rezultate prin împărțirea suprafeței totale la suprafața unei parcele de 600 de metri pătrați, fără a se lua în calcul drumurile și celelalte dotări), urmând ca acestea să fie repartizate de proiectați așa cum consideră în cadrul ansamblului.

Chiar s-a stabilit ca cele trei imobile mixte dorite în cadrul ansamblului, imobile cu parter comercial și locuințe la cele două etaje, să rămână (aceasta deja fiind una din îngrijorările exprimate de proiectant în cadrul ședinței).

În fața cifrei dictate de o densitate corectă pentru ansamblu, Tișe a făcut propriul său calcul. „Mie mi-au ieșit 69 (împărțind la 500 de metri pătrați, dimensiuena unei parcele pentru o construcție de locuințe – n.red)”, a arătat Tișe.

Degeaba arhitecta Alice Oprică din comisie a încercat să arate că proiectul este unul slab și nu va aduce niciun fel de beneficiu celor care se vor muta în viitoarele case, că Tișe a fost ferm pe poziție și a supus la vot proiectul.

Alice Oprică a arătat că proiectanții nu propun o organizare urbanistică coerentă în cazul frontului la stradă, organizat atât cu fețe de case cât și cu spate de case, că spațiile verzi sunt la fel de prost cuplate spre a putea fi utilizabile dar și că parcursul de drumuri nu crează legături cu pădurea sau cu zonele învecinate.

În final, Tișe a supus la vot un aviz favorabil, cu mențiunea ca proiectanții să organzieze proiectul în așa fel încât el să aibă 70 de unități locative.

La un calcul simplu, Tișe, în calitatea sa de președinte al comisie, a reușt să garanteze beneficiarului că își va băga în buzunar circa 2,7 milioane de euro, față de varianta dictată de specialiști (cu 58 de unități localitive). Aceasta dacă s-ar lua în calcul case de 150 de metri pătrați și un preț de vânzare de circa 1500 de euro metrul pătrat.

De altfel, Tișe a fost și cel care a susținut documentațiile de urbanism inițiate la Florești de arhitectul Radu Spânu, documentații care au fost criticate deoarece au permis consturirea de blocuri în zona Donath Park și la buza pădurii Hoia, unde a început un proiect tot constructorul Vasile Salanță.

Vezi și: Nu le-a ieșit pasiența cu blocuri, acum vor să tripleze numărul de case/Proiectul controversat al lui „Moș Pic” din Baciu, respins din nou la comisia de urbanism a Consiliului Județean

Proiect controversat de locuințe colective într-o localitate de lângă Cluj. Firma lui Vasile Salanță, poreclit „Moș Pic” vrea să construiască blocuri în satul Popești

UPDATE Profit net de peste 49 de milioane de lei în 2022 pentru Someșul Cald Producție

(Bilanț Someșul Cald Producție 2022, sursa www.mfinante.ro)

Proiecte controversate la țară, lângă Cluj pentru Someșul Cald Producție

Someșul Cald Producție nu este la primul proiect controversat în comunele de lângă Cluj-Napoca. În zona denumită ”Dealul de Jos, la Hăitaș” din Florești, pe deal, în prelungirea dezvolării Donath Park și lângă Pădurea Hoia, a pornit un proiect imobiliar pe 2,8 hectare de teren cu 8 blocuri cu 691 de apartamente, deservite de 707 locuri de parcare.

Proiectul a fost contestat de societatea civilă din Cluj care a organizat proteste și a cerut Instiruției Prefectului să intervină pentru stoparea proiectului. Prefectul de la vremea respectivă, în prezent subprefect, Tasnadi Istvan, a evitat să intervină în acest caz, invocând tot felul de sincope birocratice.

Despre proiectul de la liziera pădurii Hoia, dezvoltatorii transmiteau prin avocatul Loredana Pop (consilier local PNL) că e cel mai verde proiect imobiliar din Cluj având în vedere că 45% din suprafața autorizată pentru construire va fi dedicată, amenajată şi menţinută ca spațiu verde.

Ca indicatori de urbanism, proiectul din zona pădurii Hoia, propunea un Procent de Ocupare a Terenului de 30% și un Coeficient de Utilizare a Terenului de 2,2.

(proiectul Someșul Cald producție din vecinătatea pădurii Hoia, autorizat, peste Someș, pe deal,  „în oglindă” față de ansamblul de blocuri cu 8 și 12 etaje din comuna Florești, în proximitatea reprezentanției BMW și a drumului european)

vezi și: EXCLUSIV Tișe, afaceri imobiliare cu un vechi PNL-ist din Mehedinți pe care l-a adus la Cluj punându-l, cu tupeu, director peste deșeurile județului / Marius Bălu, prieten cu Tișe și partener în afaceri, direct responsabil de contractul dezastruos semnat cu Supercom

Președintele Consiliului Județean Cluj, despre cazul dezvoltărilor imobiliare din Florești, de la liziera pădurii: „Pădurile în România se fură și pe drumuri de pământ. Ce dacă are cineva afaceri în zonă? Toți oamenii care fac afaceri în România sunt infractori?” Șeful Gărzii Național de Mediu a anunțat că va face un control în zonă

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.