Închide

Președintele Consiliului Județean Cluj, despre cazul dezvoltărilor imobiliare din Florești, de la liziera pădurii: „Pădurile în România se fură și pe drumuri de pământ. Ce dacă are cineva afaceri în zonă? Toți oamenii care fac afaceri în România sunt infractori?” Șeful Gărzii Național de Mediu a anunțat că va face un control în zonă

AdministrațieTop NewsUrbanism by Actual de Cluj - mart. 19, 2021 1 910

Drumul din Hoia de la care a pornit scandalul public legat de dezvoltarea imobiliară cu 8 blocuri de până la 8 etaje și aproape 700 de apartamente autorizată de Primăria Florești la liziera pădurii, deasupra Donath Park, este un drum public, situat în afara pădurii, a spus președintele Consiliul Județean Alin Tișe. Oficialul a declarat că nu înțelege exact ce doresc activiștii de mediu legat de acest drum, să fie de pământ, de piatră sau să fie închis circulației, dar a spus că înțelege că ei vor, de fapt, să protejeze pădurea.  „Pădurile în România se fură și pe drumuri de pământ. Ce dacă are cineva afaceri în zonă? Toți oamenii care fac afaceri în România sunt infractori?  La fel de importanți sunt și cei care apără pădurea, dar și cei care plătesc taxe și impozite. Trebuie să găsim formula optimă, dar nu pe poziții de război, pentru că nu avem un război cu nimeni acolo”, a arătat Tișe.

De cealaltă parte, USR-PLUS a făcut în 19 martie o conferință cu șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, pe tema pădurii Hoia, a drumului prin păduri și a dezvolărilor imobiliare din Florești pe care acesta se presupune că le-ar deservi. Berceanu spune că va trimite comisarii, chiar de la București, să verifice situația din Cluj-Napoca, arătând că există un mod de lucru foarte eficient de când a preluat șefia instituției. Mai mult, consilierul județean Elena Muscă a spus că, potrivit Planului Urbanistic General, accesul pe drumul din Hoia ar fi, de fapt, restricționat.

„N-am înțeles foarte clar ce doresc ecologiștii legat de acest drum. Doresc să fie de pământ, de piatră sau să fie închis? Vorbesc de drum, nu de pădure. Am verificat și eu situația, drumul respectiv este drum public. El apare ca fiind drum de piatră, iar pădurea este altceva. Înțeleg că ecologiștii vor să protejeze pădurea, lucru cu care sunt absolut de acord. Dar nu înțeleg ce se dorește legat de acel drum, câtă vreme este public. Cheia poveștii este pădurea, nu drumul. Consiliul Județean Cluj are un proiect de extindere a pădurii Hoia, cu aproximativ 150 ha, teren pe care îl avem în domeniul public, dar proiectul nostru nu vizează asfaltarea acestui drum, pentru că el este în exteriorul pădurii (…) Suntem într-o situație în care trebuie să decidem ce facem cu un drum public.În opinia mea, trebuie să ne preocupe pădurea, nu dacă pe acel drum va circula o mașină sau mai multe. Principalii beneficiari ai acestui drum sunt cei din Florești. Trebuie stat la masă și găsită soluția optimă. Dacă se dorește ca acel drum să fie desființat, este nevoie să analizăm, iar dacă se dorește să rămână drum public, trebuie să vedem cum protejăm pădurea”, a afirmat Tișe. „Pădurile în România se fură și pe drumuri de pământ. Ce dacă are cineva afaceri în zonă? Toți oamenii care fac afaceri în România sunt infractori? La fel de importanți sunt și cei care apără pădurea, dar și cei care plătesc taxe și impozite. Trebuie să găsim formula optimă, dar nu pe poziții de război, pentru că nu avem un război cu nimeni acolo”, a spus președintele Alin Tișe despre cazul Hoia, la Ziua Live, în 18 martie.

Tișe a mai spus că tot scandalul a pornit după ce un privat a pus mai multă piatră decât era înainte pe un drum din pădure și că a făcut acest lucru pe cheltuiala sa.

USR-PLUS a făcut în 19 martie o conferință cu șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, pe tema pădurii Hoia, a drumului prin pădure și a dezvoltărilor imobiliare din Florești, pe care acesta se presupune că le-ar deservi. Berceanu a spus că va trimite comisari de mediu din București să verifice situația din Cluj-Napoca, arătând că există un mod de lucru foarte eficient  în a răspunde sesizărilor de când a preluat șefia instituției. Mai mult, consilierul județean Elena Muscă a spus că, potrivit Planului Urbanistic General, accesul pe drumul din Hoia ar fi, de fapt, restricționat.

Președintele USR Cluj, Radu Chirilă, a declarat că a cerut autorităților locale din Cluj-napoca montarea de bariere fizice care să nu permită transformarea drumului din Hoia într-o nouă stradă Donath.

„Aș prefera să nu punctez apropiat pentru că nu cunosc cauza, am rezerve față de situația de la Cluj. Mi-aș dori să vin să văd cu ochii mei ce se întâmplă, dar am experiența spațiului verde periurban din jurul Bucureștiului, care a fost masacrat, tăiat feliuțe. Aceste dezvoltări imobiliare pun presiune fantastică pe mediu si biodiversitate. În momentul în care tai o bucată de pădure cu un drum, dacă citim un pic despre mediu vom observa că produce efecte nefaste profunde, chiar și în adâcul pădurii pentru că arborii și microorganismele, fungii, transportă prin rețelele miceliene ale ciupercilor substanțele minerale și le transferă de la un arbore la altul, de la un ecosistem la altul, când faci drumul prin pădure de fapt ai făcut fundație, toată această rețea dispare și se vede la nivelul arborilor că nu mai rezistă și încep să se usuce cei apropiați de aceste drumuri”, a spus șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

Întrebat fiind de ce nu a activat comisarii de la Cluj pentru a verifica cazul din Hoia de la Cluj, Berceanu a spus că nu cunoște starea de fapt, că nu are mandat decât de o săptămână și că va verifica situația, dacă sunt respectate autorizațiile, dacă sunt prejudicii de mediu și biodiversitatea e afectată etc. „Nu pot răspunde ce s-a întâmplat săptămâna trecută când nu aveam mandat. Categoric voi trimite garda să vă ce se întâmplă acolo” , a arătat șeful Gărzii naționale de Mediu. El a mai ținut să spună că orice sesizare ajunge pe biroul său în 10 minute de la momentul în care ajunge la Garda de Mediu și că după aceasta se pune în mișcare acțiunea de verificare, imediat în cazul acțiunilor grave, sau în ziua următoare în cazul celorlalte cazuri.

Primarul Emil Boc a criticat, în intervențiile publice la emisiunile locale la care a participat în ultimele zile, dezvoltarea imobiliară din Hoia, mai ales că a fost autorizată fără ca cei care construiesc să fie obligați să aibă drumurile de acces realizate mai întâi.

Detalii: Emil Boc, despre blocurile care urmează să se ridice în Hoia: „N-am avut habar că asemenea giganți imobiliari se ridică la marginea Clujului”

În Hoia, dezvoltatorul Vasile Salanță (poreclit între apropiați moșul Pic, după cum scrie media locală) pregătește 8 blocuri cu câte 8 etaje, potrivit informațiilor prezentate de primăria Florești. Blocurile se pare că ar fi fost autorizatede fostul primar Șulea.

Nu este clară situația drumurilor de acces din zonă (un drum din zona Donath Park ar fi fost asfaltat nelegal de dezvoltator care ar fi fost amendat de primăria Florești) iar pentru o altă porțiune de drum pietruită prin pădure s-a aplicat o sancțiune unei alte firme de construcții care l-a pietruit de aceeași manieră, cel de-al doilea drum fiind creat prin pădurea Hoia pentru a mai configura un acces suplimentar către zonă, din strada Tăietura Turcului din Cluj-Napoca.

Primarul Bogdan Pivariu a spus pentru Actualdecluj.ro că el nu a semnat nicio autorizație în zona respectivă a pădurii Hoia, ba a și aplicat o amendă către două societăți pentru că au început să asfalteze un drum fără autorizație dinspre zona Donath Park, spre Hoia.

Activiștii de mediu din Cluj organizează sâmbătă un marș al Haosului Imobiliar (20 martie) cu începere de la ora 11.00, punctul de întâlnire fiind Muzeul Etnografic din Hoia.

Ei i-au cerut prefectului să se implice pentru a stopa șantierul din Hoia.

Citat de media9, Salanță a spus că e legal, că și-a obținut autorizațiile după ce a amenințat primăria din Florești cu avocații și că are bani să demareze proiectul. Despre drumul din pădure a relatat că e responsabilitatea sa.

Un comentariu

Scrie un comentariu