Proiect controversat de locuințe colective într-o localitate de lângă Cluj. Firma lui Vasile Salanță, poreclit „Moș Pic” vrea să construiască blocuri în satul Popești
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - iul. 10, 2022 0 12960
Someșul Cald Producție a cerut avizul arhitectului șef al județului Cluj pentru schimbarea destinației unei zone industriale de peste 3,4 hectare din satul Popești, comuna Baciu, într-o zonă rezidențială și mixtă pentru a edifica un anasamblu de 26 de bloculețe, deservite de o zonă comercială. Proiectul întocmit de proiectanții de la Progis Consulting și coordonat de arhitectul Vicențiu Lăscuș a fost discutat la ședința Comisiei de Urbanism din 7 iulie. Toți membrii comisiei s-au opus investiției, având în vedere că satul Popești este o zonă unde oamenii „fug” de aglomerația din metropola Cluj-Napoca pentru a avea liniște și a locui la casă și nu o zonă potrivită pentru construcția de blocuri.
După investiții controversate în comuna Florești, ultima dintre acestea la liziera pădurii Hoia, Someșul Cald Producție vrea să edifice blocuri și în comuna Baciu, mai precis în localitatea Popești situată în imediata vecinătate a municipiului Cluj-Napoca.
Compania a propus Comisiei de Urbanism a Consiliului Județean un proiect, Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru schimbarea destinației unei parcele de peste 3,4 hectare din localitatea Popești din zonă industrială în zonă rezidențială și mixtă pentru dezvoltarea unui ansamblu rezidențial de imobile de locuințe colective (26 de bloculețe), functiuni de comert si servicii necesare (alte două corpuri distincte).
PUZ-ul, aflat în faza studiului de oportunitate, a fost elaborat de proiectanții de la Progis Consulting și coordonat de arhitectul Vicențiu Lăscuș, acesta fiind dezbătut la ședința Comisiei din 7 iulie.
Proiectanții au arătat că prin proiect, beneficiarul dorește să introducă o parcelă de peste 1,5 hectare în intravilanul comunei și să schimbe destinația parcelei totale de peste 3,4 hectare din zonă industrială în zonă destinată locuințelor colective și să edifice pe respectiva parcelă circa 26 de blocuri dar și două clădiri cu destinația comerț.
Primăria comunei Baciu a fost fermă pe poziție și a transmis societății o adresă prin care a arătat că în localitatea Popești se poate accepta doar construirea de locuințe individuale, nicidecum de blocuri, așa cum dorește societatea.
Atât arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, cât și ceilalți specialiști din comisia de urbanism au susținut în unanimitate că locuințele colective nu sunt potrivite în localitatea Popești. Arhitectul Radu Spânu a afirmat că locuințele colective nu au ce să caute în localitatea Popești. La fel, arhitectul Laszlo Tulogdy a arătat că zona este preferată de clujeni, fiind o alternativă la locuirea aglomerată din Cluj-Napoca, aceștia dorind să locuiască la case
„Eu nu o să semnez niciodată pentru locuințe colective în Popești, mai ales că nici comunitatea nu își dorește o zonă cu blocuri aici’, a spus, printre altele, artitectul șef al judetului, Claudiu Sanță.
În discuție a intervenit și arhitectul Ciprian Șimon, în calitate de localnic, care a arătat că se opune proiectului de edificare a unor locuințe colective în localitatea Popești, având în vedere că aici s-a păstrat specificul de locuințe individuale sau case de vacanță.
Față în față cu obiecțiile comisiei, proiectanții au arătat că investorul vrea să edifice un proiect verde, că circa 45% din teren va deveni verde odată cu investiția prin care ar urma să se construiască circa 180 de apartamente. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a ținut să observe acesată componentă și a spus că, chiar, ar fi vorba despre mai puține apartamente.
Proiectanții de la Progis au arătat că investitorul, Someșul Cald Producție, vrea să își valorifice terenul și că nu este rentabil pentru societatea să construiască aici locuințe individuale.
Arhitecții din comisie au sugerat proiectanții să vină cu o varintă a proiectului care să propună pe respectiva parcelă depozitare sau servicii. Tișe a remarcat că, în respectivele condiții, investitorul ar putea să edifice construcții cu parter, două etaje, chiar și cu mansardă.
Proiectul a fost respins în varianta propusă, în unanimitate, fiind declarat neoportun.
Someșul Cald Producție nu este la primul proiect controversat în comunele de lângă Cluj-Napoca. În zona denumită ”Dealul de Jos, la Hăitaș” din Florești, pe deal, în prelungirea dezvolării Donath Park și lângă Pădurea Hoia, a pornit un proiect imobiliar pe 2,8 hectare de teren cu 8 blocuri cu 691 de apartamente, deservite de 707 locuri de parcare.
Proiectul a fost contestat de societatea civilă din Cluj care a organizat proteste și a cerut Instiruției Prefectului să intervină pentru stoparea proiectului. Prefectul de la vremea respectivă, în prezent subprefect, Tasnadi Istvan, a evitat să intervină în acest caz, invocând tot felul de sincope birocratice.
Despre proiectul de la liziera pădurii Hoia, dezvoltatorii transmiteau prin avocatul Loredana Pop (consilier local PNL) că e cel mai verde proiect imobiliar din Cluj având în vedere că 45% din suprafața autorizată pentru construire va fi dedicată, amenajată şi menţinută ca spațiu verde.
Ca indicatori de urbanism, proiectul din zona pădurii Hoia, propunea un Procent de Ocupare a Terenului de 30% și un Coeficient de Utilizare a Terenului de 2,2.
(proiectul Someșul Cald producție din vecinătatea pădurii Hoia, autorizat, peste Someș, pe deal, „în oglindă” față de ansamblul de blocuri cu 8 și 12 etaje din comuna Florești, în proximitatea reprezentanției BMW și a drumului european)
Someșul Cald Producție a raportat în 2021 o cirfră de afaceri de peste 12, 6 milioane lei și un profit de peste 3,9 milioane lei realizat cu o medie de 16 salariați.
