După ce a primit avizul comisiei de urbanism, dar a fost întors în ședința de Consiliu Local, un proiect imobiliar care presupune realizarea unui ansamblu de până la cinci etaje pe strada Maramureșului a revenit azi în ședința de urbanism. Asta deoarece vecinii nemulțumiți de perspectiva celor cinci etaje în zona lor de case au protestat împotriva proiectului. Numai că, deși documentația s-a întors de pe masa consilierilor locali, proiectanții au revenit în ședința de urbanism fără să modifice propunerea contestată.

Cerințele vecinilor au fost preluate în proiect, a menționat inițial arhitectul de la biroul Dico și Țigănaș, responsabil de proiect. Acesta a admis însă ulterior și că față de forma în care a ajuns propunerea în Consiliul Local nu au apărut modificări. Menționăm că proiectul avea deja avizul Comisiei de Urbanism, de anul trecut, însă acesta a fost amânat în ședință de Consiliu Local, după ce a ajuns pe ordinea de zi. Mai precis, primarul Emil Boc a întors proiectul Nord Conforest înapoi la comisia de urbanism pentru a fi rediscutat, după ce a propus retragerea lui de pe ordinea de zi a ședinței din 29 ianuarie.

Vezi cum a decurs ședința CTATU din toamnă, pe același subiect:

Intersecţie pe graniţă: proiect imobiliar pentru firmă cu „magnaţii” din Construcţii, preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi vecinii contestatari s-au întâlnit la Urbanism

„Nu am primit explicații privind retragerea de pe ordinea de zi. Nu am adus modificări, pentru că nu am înțeles ce ar trebui modificat. Proiectul respectă reglementările”, a încercat să explice arhitectul responsabil de susținerea proiectului, în ședința de azi a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Proiectul a stârnit deja controverse și a fost amânat în Consiliul Local, așa că promovarea sa în aceeași formulă nu va avea mai mult succes la o nouă încercare, consideră primarul Emil Boc. „Dacă nu faceți modificări și proiectul ajunge în aceeași formă în CL, va fi respins. Dacă aveți disponibilitate – bine, dacă nu – eu voi promova proiectul înspre consiliu, dar din ce am am văzut data trecută, nu va trece. V-am oferit o șansă de negociere”, a spus primarul Emil Boc, cel care conduce și ședințele de urbanism. Acesta a mai menționat însă că, deși le provoacă nemulțumiri celor din zonă, proiectul are acoperire legală.

Vezi cum a fost ședința de CL

Ce se întâmplă cu blocurile între case de pe masa consilierilor locali

După ce au contestat ansamblul imobiliar în ședință de urbanism, dar și, în scris, cu argumente care au însoțit proiectul de hotărâre promovat spre CL, vecinii din zonă și-au mai explicat o dată obiecțiile. Aceștia susțin că noul ansamblu de 5 etaje va avea un impact negativ asupra zonei și va diminua valoarea proprietăților lor. „E zonă de case. În stânga – dreapta sunt case. E firesc, normal, de bun-simț să nu apară 5 etaje în zonă de case. Nu există posibilitatea ca acolo în viitor să se fac blocuri. Cineva câștigă maxim din asta, iar nouă ne scade valoarea proprietăților cu 35%”, a intervenit unul dintre vecinii din zonă, menționând că, în încadrarea veche, pe terenul din zonă de producție se puteau construi imobile de maxim 9 metri.

În apărarea proiectului a intervenit chiar arhitectul șef al municipiului, amintind că proiectul a fost deja modificat, la solicitările vecinilor, după discuții în comisia de urbanism (înainte de CL). „Inițial, aici era zonă industrială, această documentație e Plan Urbanistic Zonal, se stabilește regimul de înălțime, e un alt proiect. După discuțiile din comisie s-a redus nivelul de înălțime spre casele învecinate, spre dvs sunt 2-3 etaje. De asemenea, construcția a fost îndepărtată de limita de proprietate”, a explicat Ligia Subțirică.

Vecinii nu au fost însă convinși de „compromis”: maxim 3 etaje. Atât „acceptă” locuitorii din zonă. Două etaje și mansardă, mai precis. „Noi trăim acolo de 40 de ani, dvs veniți acuma cu 5 etaje. Să respecte regulile de bun simț! Nu trebuie neaparat să câștige maxim”, a completat un alt locuitor din zonă. Pentru regândirea proiectului a intervenit arhitectul Adrian Iancu, fost arhitect șef, acum membru în CTATU. „Domnule proiectant, revizuiți proiectul! Eu cred că se poate face în așa fel încât să se îndeplinească și cerințele vecinilor și cele ale beneficiarilor”, a spus Iancu. În consecință, arhitectul de la Dico și Țigănaș a anunțat că va discuta cu beneficiarul opțiunile existente, dar a mai făcut o precizare pro-Nord Conforest: „proiectul nu e pe interes maxim”.

Proiectul, beneficiarul, arhitecții

Nord Conforest, societate activă în domeniul construcţiilor care are administratori comuni cu una dintre cele mai puternice companii de construcții din zonă, ACI Cluj, vrea să transforme un teren încadrat anterior în zonă industrială în teren pentru locuinţe și servicii, pe strada Maramureşului. Proiectul este realizat de biroul Dico și Țigănaș, unde este asociat Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru al Comisiei de Urbanism. Acesta s-a retras însă de la masa CTATU în momentul discuției propunerii Nord Conforest, anul trecut, iar la ședința de azi nu a fost prezent la dezbatere.

Conform documentației depuse pentru ședința CL din ianuarie, ansamblul de locuințe și servicii propus ar avea trei corpuri de clădire, de 2,3, respectiv 5 etaje. În vechiul PUG terenul era încadrat în zonă de unități industriale mici și mijlociii productive, așa că beneficiarii au cerut, prin PUZ, modificarea încadrării funcționale. Potrivit noului PUG, aprobat în 22 decembrie, amplasamentul vizat este încadrat între zonele cu caracter industrial care urmează să fie restructurate, iar documentația pentru proiect respectă noile reglementări urbanistice, se precizează în documentaţia întocmită pentru proiect.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.