Turnuri cu sens giratoriu, în curbă, pe Frunzișului. Ce ne spune bunul simț despre proiect?

Turnurile „fantomă” aprobate în anii pre criză pe varianta Zorilor-Mănăștur revin la urbanism. Proiectanții cer, mai nou, Comisiei de Urbanism, să accepte o documentanție care să rezolve circulațiile pe strada Frunzișului, adică un sens giratoriu în curbă, fără de care trei urnuri cu 16 etaje cu locuințe n-ar putea să funcționeze. „Siguranța Cirulație este de acord”, explică Claudiu Botea de la Arhimar. „Cine-și asumă cu nume și prenume un sens giratoriu în curbă? Vreau să văd”, a simplificat discuția primarul Emil Boc. „Avizul de la siguranța circulației va veni înaintea Consiliul Local”, îi răspunde arhitectul Adrian Iancu procedura de urbanism după ce s-a erijat în susținător al proiectului de turnuri propus de societatea Napopark.

La momentul 2010, pe strada Frunzișului, administrația locală tăiase avize de urbanism pentru trei proiecte de turnuri-locuințe cu 10-16 etaje:

Napopark – trei turnuri pe un teren de 1,2 hectare situat în interiorul curbei de pe Frunzișului cu un număr de 362 de apartamente

Tower – trei turnuri de 16 etaje pe un teren de 1,3 hectare cu un număr de 220 de locuințe.

Gamla Rose – trei turnuri de zece etaje pe un teren de 1,8 hectare cu un numră de 350-380 de apartamente.

Deci o încărcare a zonei cu cel puțin 900 de mașini. Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost edificat.

Acum, proiectanții de la Arhimar au venit la Comisia de Urbanism a primăriei cu un proiect dezvoltat pe societatea Napopark pe un teren de aproape 6 hectare pe strada Frunzișului unde urmează să se amenajeze trei turnuri cu 16 nivele. Vorbim de un proiect care are două Hotărâri de Consiliu în ultimii 7-8 ani prin care s-a dat undă verde proiectului, întâi cu un pod denivelat care să rezolve circulația în zonă, apoi cu un sens giratoriu la jumătatea străzii Frunzișului, soluții care urmau să rezolve circulațiile noului ansamblu. În martie 2015 proiectanții spun că niciuna dintre aceste variante nu este fezabilă și cer aviz pentru un sens giratoriu în curba de pe strada Frunzișului. „Cerem o modificare a Planului Urbanistic Zonal aprobat în 2012 și anume modificare sensului giratoriu propus și mutarea lui mai sus pe strada Frunzișului, în curbă. Proiectul este al societății Napopark pe un teren de 5,9 hectare. Am corelat proiectul cu drumul ocolitor de sud propus în noul Plan Urbanistic General. Pentru acesta se va ceva o suprafață de 4907 mp iar alți 1750 mp se vor ceda pentru regularizarea străzii Frunzișului și amenajarea sensului giratoriu. Indiții de ocupare sunt 2 și 30%. Sunt prevăzute locuințe, servicii și un magazin. Siguranța Cirulație este de acord”, a explicat arhitectul Caludiu Botea.

„Va rezolva un loc foarte problematic al Clujului”, îi ridică mingea la fileu arhitectul Adrian Iancu, membru în Comisia de Urbanism a primăriei.

Pai și avizul pentru sensul giratoriu?

„Pe asta nou vreu să-l văd. Cine-și asumă cu nume și prenume un sens giratoriu în curbă?”, spune primarul Emil Boc.

„Înainte de Consiliul Local va fi obținut avizul”, îi expune Iancu practica de urbanism în astfel de situații.

„Păi întâi punem pasărea pe turn? Fără să știm cum va fi circulația ăn zona aia. Întâi sensul giratoriu era la mijloc. Eu circul pe acolo. O să se blocheze totul”, remarcă primarul, nu înainte de a lăuda faptul că proiectul se corelează cu centura de sud a orașului, pe care primăria o dorește, dar nu are un orizont de timp și unul de finanțare a proiectului.

„Fără sens giratoriu nou nu se poate face proiectul”, vine argumentul proiectantului.

„A fost o râpă acolo pe Frunzișului, umplută de gunoaie. Nu știi cât trebuie să sapi ca să faci ceva bun acolo. Oameni buni, veniți cu circulația. Să văd experimental cum funcționează, dincolo de dimensiunea urmană. Să nu mai vorbim de celelate studii, geo pentru că acolo e o zonă cu probleme”, continuă primarul.

În discuție intervine vecinul din curbă care deține o hală în zonă. El spune că există teren excendentar în zonă, că trebuie rezolvată problemele de proprietate. Și mai cere să de facă un spațiu verde cu vedere la proprietatea sa.

„Dacă aveți terenul din 2002, de ce n-ați făcut dumeavoastră spațiu verde”, îl șicanează arhitectul Adrian Iancu.

„Am pus gard verde dar nu crește”, vine replica vecinului.

Discuția se mută pe proiectul de turnuri aprobat în trecut. Aflăm că societatea Gamla Rose (vechiul beneficiar al proeictului) nu mai există și acum e Napopark. În 2012 acesteia i s-a aprobat turnuri cu 16 etaje și un magazin mai mare care urma să fie operat de Kaufland. Acum, se va face un magazin mai mic care să fie operat de Lidl, iar turnurile rămând la fel.

Păi și cine merge la magazin. „Eu nu m-aș duce”

„Și cum construiți acolo? Sincer sa fiu nu m-aș duce la magazinul ala, deși eu stau în Zorilor”, sintetizează primarul.

Aflăm că există un studiu din 2007 și că se vor construi turnurile pe piloți forați. Apoi, că mai comportă o problemă proiectul. Se învecinează la nord cu cimitirul. Așa că are nevoie să păstreze o distanță de 50 de metri față de acesta. Cea propusă e de 14 metri.

Păi și distanța față de cimitir?

„S-a făcut un studiu de impact. E la primărie la Direcția Tehnică și nu se mai impun distanțele de 50 de metri. Ordinul nr. 856 al Ministrul Sănătății, modificat, impune distanțele de 50 de metri dacă nu există studiu de impact. Pentru că este o chestiune legată de apele subterane ca să nu se scurgă din zona mormintelor și să contamineze zonele de locuit. Dar dacă există studiu de impact, distanțele pot fi modificate”, intervine ahitectul Adrian Iancu.

„Măi, vă atrag atenția că avem antecedente”, subliniază primarul. Aceasta în contextul în care există sentințe definitive care obligă primăria să strămute mai multe morminte din Cimitirul Grădini Mănăștur aflat în zona Frunzișului, sentințe pe care administrația locală dorește să le desființeze la CEDO.

„Ți-ar plăce să stai acolo, la 14 metri de cimitir”, introduce primarul „bunul simț” în discuțiile comisiei de urbanism.

„O perdea verde pe colț, cu cimitirul”, sintetizează arhitectul Adrian Iancu.

Păi, și…A cui e proiectul?

Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU) nu a spus nici că avizează nici că nu avizează documentanția propusă de Arhimar pentru Napopark. Surse din administrație ne-au informat că „miza” proietului este una mare, mai ales că în acesta este de implicat și un consilier local în exercițiu.
Propunerea celor de la Arhimar a fost judecată doar de un singur arhitect-consultant prezenta la ședința CTATU din 24 martie. Adică Adrian Iancu. Ceilalți trei membri arhitecți au lipsit. În schimb a fost prezent viceprimarul Gheorghe Șurubaru, în afară de edilul Emil Boc și arhitectul-șef Ligia Subțirică plus șeful Direcția de Urbanism, Corina Ciuban. La comisie au mai fost prezenți și șefi din cadrul respectivei direcții, plus consilieri, posibil în calitate de orservatori de vreme ce ei nu fac parte din comisia constituită prin hotărâre de Consiliul Local în 2008.

Amintim că în 2010, când s-a mai luat în discuție proiectul Napopark, arhitecți din CTATU (Șerban Țigănaș sau EUgen Pănescu) au pus la îndoială fezabilitatea unor turnuri pe strada Frunzișului.

Foto: Mihai Hendea

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.