Cluj-Napoca se bate cu Baia Mare, București și Timișoară să fie Capitală Culturală Europeană în 2021. Asociația Cluj-Napoca 2021 care a adus orașul până aici și a pregătit și susținut dosarul de candidatură în fața juriului internațional se bate să strângă banii necesari pentru 2016, anul în care se dă bătălia finală și se anunță câștigătorul. Trebuie buget dublu față de anii trecuți, bani care trebuie să acopere cheltuielile cu echipa care trebuie să perfecteze dosarul, dar și pentru o serie de campanii publice, mai ales că juriul va veni și în vizită în Cluj. Așa că, pentru că privații oricum au acceptat cu greu să sponsorizeze dosarul Clujului, directorul Asociației a propus majorarea cotizațiilor primăriei și Consiliul Județean, dar și a celor șase universități publice din Cluj. Numai că universitarii au spus că e prea mult și au răspuns cu pas, ofertându-și în plus, doar expertiza.

Ce nu are Clujul care vrea să fie Capitală Culturală Europeană? Centru de artă contemporană

Pentru ca orașul să aibă cu ce să se bată în finala pe țară cu celelate trei orașe care vor și ele să fie Capitală Culturală Europeană (Baia Mare, București și Timișoara) și au trecut de prima etapă a competiției naționale, Asociația Cluj-Napoca 2021 trebuie să aibă siguranța unui buget. Acesta a fost estimat pentru 2016, anul în care se va stabili orașul câștigător din România, la peste 700.000 lei. Din acest buget, trebuie plătită echipa care va pregăti aplicația finală și susținută continuarea sau demararea unor campanii suport pentru dosarul de candidatură. Deci, este necesar un buget dublu față de 2015 care trebuie adunat tot din aceleași resurse ca în anii trecuți: bani publici (primărie, Consiliul Județean, cele șase universități clujene) și bani de la mediul privat, plus cotizații de la ceilalți membri.

S-a bătut în cuie bugetul de Capitală Europeană a Culturii. 35 de milioane de euro pentru proiectul Clujului

Florin Moroșanu cel care a condus de mai bine de cini ani Asociația Cluj-Napoca 2021 a propus, ca soluție, majorarea cotizațiilor primăriei și Consiliului Județean de la echivalentul în lei a 5.000 de euro, cât s-au acordat anul trecut, la echivalentul în lei a 12.000 de euro. Dar și a cotizațiilor cu care cele șase universități publice clujene susțin Asociația ( în 2015, UBB, UMF, UTCN, USAMV câte 4000 lei și Academia de Muzică și UAD câte 2000 lei). Deci ca marile universități să dea 10.000 lei, iar cele mici, 6000 lei.

Din mediul privat, Asociația își propune să adune anul acesta 90.000 lei, adică să-și păstreze parteneriatele deja asumate cu cele trei companii la nivelul lui 2015 – 16.000 euro, bani proveniți de la compania Ursus (7500 euro), Banca Transilvania (3500 euro) și Moldoveanu Carmangeria Sânnicoară (5000 euro) – și să mai atragă doi sponsori, companii care activează la nivel național și cu care s-au pornit deja negocieri.

Propunerea a fost inițiată de Moroșanu la Adunarea Generală a Asociației care a avut loc miercuri, 27 ianuarie.

Universitățile au refuzat majorarea cotizațiilor!

Mediul universitar a declinat propunerea, ferm. Prorectorul UBB, Mihaela Luțaș a subliniat că, în urma întâlnirii rectorilor clujeni de la început de an, aceștia nu au fost de acord cu majorarea cotizațiilor, covenind că Universitățile pot sprijini asociația cu aceleași fonduri ca și până acum, iar în plus pot să își ofere doar expertiza pe care o au. Nu bani, doar expertiză și consultanță.

În schimb, primarul Emil Boc a acceptat o creștere a cotizațiilor autorităților publice la 10.000 de euro, urmând să negocieze sumele care se vor aloca de fiecare din cele două instituții și cu președintele Consiliul Județean care nu a fost prezent la întâlnirea de miercuri. Și, în plus, a promis că va merge și înspre mediul universitar ca să-l convingă cât de important este să nu dezangajeze obiectivele deja asumate pentru Cluj.

De ce n-au dat universitățile mai mulți bani

„Avem un mediu privat care trebuie și poate să susțină financiar proiectul. Hai, dacă ni se cerea 8000 lei, nu 10.000 de lei, mai înțelegeam. Tot ce avem noi ca universitate este tot pentru Cluj, pentru proiectul Capitalei Culturale. Complexul din parcul Iuliu Hațiegani și altele”, a motivat după adunarea de ieri prorectorul UBB.

„Se schimbă regula în timpul jocului. N-am știut de niciun fel de propunere de majorare. Anul acesta am aflat, când a fost întâlnirea Consorțiului Universităților. E an cu alegeri ( la nivelul conducerii universităților clujene, dar și la nivel local – n.red.) și e exclus să aprobăm majorări de sume”, a spus și președintele Senatului UBB Cluj, părintele Ioan Chirilă.

„Universitățile sunt emblema orașului. Când m-am întâlnit eu cu rectorul UMF a confirmat că este de acord cu majorarea cotizației. Acum aflu că nu a fost de acord. Nu mă miră că universitățile spun că nu au bani sufiecienți ca să dea mai mult. Eu încerc să îi obișnuiesc la fiecare început de an pe medicii ginecologi din Cluj să-și facă abobament la rexista de specialitate de obstretică și ginecologie. 250 lei pe an. Și niciunul n-are bani când vine vorba să plătească abonamentul. Sau dă jumate sau tot numătă mărunți și vrea chitanță ca să-și deconteze banii pe cabinetele lor private. Dacă ginecologii clujeni sunt săraci, atunci înțeleg de ce și universitățile clujene sunt sărace și nu acceptă să dea mai mulți bani pentru un proiect care are orizontul în 2021. Zic probabil că e prea departe și nimeni nu gândește așa departe”, a concluzionat și medicul Florin Stamatian, membru în Asociația Cluj-Napoca 2021.

Ce a zis juriul despre dosarul de Capitală Culturală Europeană al Clujului

Clujul a fost selectat alături de București, Baia Mare și Timișoara după prima etapă a competiției naționale coordonate de Ministerul Culturii, cu șanse să fie Capitală Culturală Europeană în 2021. Juriul internațional a făcut o serie de aprecieri ale dosarului Clujului dar și multe recomandări care înseamnă că în 2016, aplicația trebuie refăcută. Așa cum vor face și celelalte trei orașe rămase în cursă.

A fost apreciată prezentarea din București susțină de echipa care a lucrat la dosar, dar și programul Clujul ca unul interesant, deschis, și dinamic, având proiecte gândite pe termen lung, menite să sprijine și să construiască viitorul orașului. Dar, juriul se așteaptă ca orașul să aibă mult mai mulți parteneri din alte state pentru implementarea proiectelor. Și are rezerve asupra moștenirii concrete pe care o va avea programul, după anul 2021.

Recomandările juriului pentru Cluj

• simplificarea mecanismului de evaluare și monitorizare

• relaționarea mai eficientă cu mediul de afaceri și identificarea obiectivelor clare în această direcție

• dezvoltarea proiectului Cluj Media City și relaționarea cu dimensiunea artistică a programului

• dezvoltarea strategiei de comunicare dincolo de componenta digitală

• doar unele dintre proiectele aferente liniilor de program WEAST sunt puternice și reprezintă o bază solidă pentru dimensiunea europeană, în vreme ce altele nu sunt la fel de solide precum conceptul

• moștenirea proiectului Capitalei Culturale trebuie tradusă în obiective clare.

Ce trebuie să mai facă Clujul și Asociația în 2016 pentru a se pregăti de bătălia finală

• Ateliere de lucru dedicate rescrierii dosarului de candidatură (februarie-mai)

• Dezvoltarea și finalizarea proiectelor emblematice cuprinse în programul cultural (februarie-mai)

• Inițierea platformei Business to Culture (mai)

• Participare la conferințe și întâlniri internaționale (aprilie-mai)

• Dezvoltare parteneriate internaționale (februarie-mai)

• Realizarea unei conferințe internaționale artistice și strategice (aprilie-mai)

• Realizarea și implementarea campaniei de comunicare (aprilie-august)

• Realizarea și implementarea evenimentului propriu Cluj-Napoca 2021 CEaC (aprilie-august)

• Participare la evenimentele cultural-artistice emblematice ale orașului (martie-august)

• Inițierea a cel puțin două proiecte-pilot cuprinse în dosarul de candidatură (martie-august)

• Dezvoltarea platformei Academia Deschisă a Schimbării (februarie-mai)

• Finalizarea dosarului de candidatură (mai-iunie)

• Pregătiri și simulări pentru vizita juriului (iunie-septembrie)

• Pregătiri și simulări pentru prezentarea Aplicației (iunie-septembrie)

• Realizarea monitorizării și evaluării implementării proiectului

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.