Ce nu are Clujul care vrea să fie Capitală Culturală Europeană? Centru de artă contemporană

Clujul este pe lista scurtă a orașelor din România care au șanse să preia titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Ministerul Culturii, cei care coodonează competiția internă, a făcut vineri anunţul. Aşadar, s-a decis, după prima înfățișare în fața juriului și susținerea dosarelor de candidatură, că am rămas în competiţie cu București, Timișoara și Baia Mare. Anunţul Comisiei Europene poate fi citit AICI. I-am întrebat pe câţiva dintre membrii echipei care a susţinut candidatura Clujului la Bucureşti ce urmează pentru oraş lunile următoare. Şi care cred că e cel mai important proiect pe care Clujul Capitală Culturală ar trebui să îl aibă, dar încă nu l-a concretizat. Cel mai des menţionat obiectiv?

„Centrul de artă contemporană e cel mai important din punctul meu de vedere. Şi Centrul Cultural Transilvania”, sintetizează Florin Moroşanu, directorul Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE. „Clujul nu are încă multe lucruri puse la punct, dar probabil lipsa unui centru /muzeu pentru artă contemporană e cea mai mare lipsă”, consideră regizorul Tudor Giurgiu, directorul Festivalului Internaţional de Film Transilvania. „Din punctul meu de vedere, ce avem și nu ar trebui să avem e Pata Râtul. Ce nu avem și ar trebui să avem: o cetățenie activă, mecanisme fiscale locale pentru cultură, centru european de artă contemporană”, spune István Szakáts.

Rarița Zbranca, manager cultural, subliniază că oraşul nu are (încă) nicio „coroană”. „Eu mă bucur foarte tare (pentru intrarea pe lista scurtă, n.red.). E recunoaşterea faptului că am făcut treabă bună. Le sunt foarte recunoscătoare tuturor celor care au contribuit la procesul din aceşti ani şi celor care au crezut în ideile şi proiectele pe care le-am propus. Nu sunt un fan al competiţilor. Cred că faptul că suntem în finală este doar o confirmare. Nu o coroană. Cred în ideile şi munca şi oamenii care au investit în proiect. Şi îmi doresc să folosim acestă ocazie la potenţialul ei maxim. Adică să folosim motivaţia atâtor membri ai comunităţii clujene de a contribui la un proiect unic pentru a face lucruri pe care altfel, în graba cotidiană, nu le-am face”, menţionează Rariţa. Greul acum începe, iar cel mai important contra-candidat al Clujului este Timişoara, crede directorul TIFF, unul dintre membri echipei care a susţinut candidatura Clujului în faţa juriului de la Bucureşti. „„Mă bucur că „povestea continuă”. La finalul prezentării, am avut un feeling foarte bun văzând reacţiile juriului. Eram convins că vom fi pe shortlist. Cred că partea grea de-abia acum începe. Va fi mult de lucru la anul. Timişoara e candidatul cel mai puternic, respect enorm acest oraş, tradiţia şi instituţiile sale. De asemenea, publicul care participă la evenimente e extraordinar. Cei din Primăria Timişoara sunt sensibili la dezvoltarea oraşului prin cultură, aşa încât cred că va fi o competiţie redutabilă”, spune Tudor Giurgiu.
Cât despre paşii de urmat mai departe, lista (pe puncte) o face István Szakáts: „1. Îmbunătățim aplicația. 2 Începem acțiuni de pregătire. 2.1. acțiuni culturale şi 2.2. campanie de promovare. 3. Dezvoltăm politici publice. 3.1. Propuneri pentru sistem de finanțare cultură. 3.2. mecanisme fiscale pentru cultură”.

Amintim că în competiția internă din România s-au înscris 14 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Brașov, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara. Echipa desemnată să susţină candidatura Clujului a fost formată din Emil Boc – primarul orașului, Florin Moroșanu – directorul Asociației Cluj-Napoca 2021 CCE, Rarița Zbranca – manager cultural, Ștefan Teișanu – antreprenor, Raluca Antonie – sociolog, Petru Fechete – activist Roma, István Szakáts – artist și curator, Hanna Ugron – expert în programe de tineret, Eugen Pănescu – arhitect și urbanist, Tudor Giurgiu – producător și regizor de filmDosarele de candidatură a tutut celor patru orașe cu șanse de a fi Capitală Culturală Europeană în 2021 se vor completa și îmbunătăți, urmând ca finalistul să fie anunțat în august 2016.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.