Închide

Clujenii „ardeleni”: sunt nemulțumiți de urbanismul local, dar ar vrea ca alții să le ducă procesele în instanță. Se înființează o nouă „Coaliție”

EconomieTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - feb. 11, 2016 1 788

Clujenii sunt supărați din cauza urbanismului fără reguli extins în Clujul imobiliar al anilor recenți. Sunt supărați pe dezvoltatorii care vor să construiască orice oriunde, pe arhitecții care fac astfel de proiecte, sunt supărați pe cei din administrație care permit asta, sunt supărați pe blocurile de lângă case, pe blocurile mari de lângă blocurile mici, sunt supărați că nu au drumuri sau că li se umbresc locuințele. Puțini sunt însă cei care merg mai departe cu supărările și sunt dispuși să se lupte în instanță cu urbanismul „rău”. Aceasta este concluzia la care a ajuns coordonatorul de la Cluj al unui proiect prin care se oferă consultanță celor care se luptă cu probleme de urbanism. Chiar și așa, lucrurile încep să se schimbe: vecinii nemulțumiți vin în număr tot mai mare la ședințele de Consiliul Local și la cele de Urbanism și apar tot mai multe organizații și asociații care se ocupă de problemele din domeniu. Se lansează chiar și o „coaliție pentru urbanism”, o reţea de organizaţii şi grupuri civice din România, din care 4 din Cluj.

În decembrie 2014, Asociația Salvați Bucureștiul, a cunoscutului activist Nicușor Dan lansa un proiect la nivel național, cu parteneri locali din Cluj-Napoca și Iași pentru a crește accesul la justiție a cetățenilor nemulțumiți de urbanismul local sau de protecția patrimoniului și a mediului. Proiectul – „Instrumente pentru accesul la justiție al ONG-urilor în construcții, urbanism, protejarea patrimoniului, protecția mediului” – a fost inițiat de Asociația Salvați Bucureștiul și finanțat prin fonduri SEE, a fost lansat în 10 decembrie în Cluj-Napoca de partenerii locali – Asociația Plus Minus și simutan în Iași și București.

Una dintre acțiunile principale ale proiectuluia fost înființarea call-center-ului Jurist Urban – www.juristurban.ro. Acest call center și centrele de resurse locale (București, Cluj, Iași) au preluat cazuri și au oferit o resursă juridică pentru cetățenii cu probleme legate de urbanism, legislația în construcții, probleme de mediu sau afectarea patrimoniului construit. Până în acest moment au fost reclamate pe site-ul juristurban.ro peste 180 de cazuri din București, Iaşi, Cluj-Napoca, Tîrgovişte, Argeş, Zalău, Constanţa. Cea mai mare parte a sesizărilor primite au vizat probleme de nelegalitate la construcţii deja în curs de realizare, semn că lipsa de transparenţă şi informare a publicului în faza de proiect a unei construcţii este o realitate predominantă, spun responsabilii de proiect.

Centrul de resurse local din Cluj-Napoca a primit sesizări referitoare la procedura de intrare în legalitate, construirea fără avizul unor autorități, regimul de proprietate ale unor terenuri, proiect de amenajare al unui spațiu urban într-o zonă protejată. De asemenea, centrul de resurse local și Asociația Plusminus s-au implicat în sprijinirea acțiunilor legate de intervențiile pe malul Someșului din toamna lui 2015, precum și salvarea de la demolare a unor clădiri ale minei Petrila.

Am primit diverse sesizări sau au venit oameni nemulțumiți că li se face un bloc lângă casă, care au vrut să se informeze despre felul în care pot acționa atunci când au o astfel de problemă. Pe unii i-am sfătuit, le-am zis că au șanse de câștig dacă merg în instanță. Dar nu prea vor clujenii să facă asta, cred că asta e problema lor: sunt, întâi de toate, ardeleni. Și nu e neaparat o chestiune de bani – li se pare descurajator dacă se gândesc că e o procedură care durează, că e bătaie de cap. Ar vrea să facă alții treaba asta în locul lor. Ar fi vrut să ne ocupăm noi de procese”, a constatat arhitectul Dragoș Dascălu, de la Asociația Plus Minus. „Totuși, începe să fie mai bine, se vede că lumea începe să se mobilizeze pentru astfel de cazuri”, a completat Dascălu.

 

dragos dascalu

 

 

Inițiatorii proiectului au lansat și un raport după mai bine de un an de activitate și au sintetizat cele mai întâlnite probleme, lansând de asemenea câteva propuneri de posibilie inițiative legislative. Consultă AICI raportul. 


L
a categoria nelegalităţi întâlnite, locurile de top sunt ocupate de:

  • Nerespectarea distanţei de amplasare a unei noi construcţii faţă de construcţiile existente, ceea ce duce la probleme de însorire pentru clădirea preexistentă şi la scăderea valorii de piaţă a acesteia;
  • Realizarea unor construcţii care depăşesc ceea ce este permis de autorizaţia de construire;
  • Emiterea de autorizaţii de construire care derogă de la documentaţiile de urbanism în vigoare în zonele respective;
  • Permiterea de construcţii în zonele care au funcţiune de spaţii verzi;
  • Începerea şi continuarea construcţiilor fără ca panoul de realizare a investiţiei să fie afişat
    Realizarea de demolări la immobile care au primit doar autorizaţii pentru consolidare, remodelare, extindere, supraetajare;


„Luând în considerare aceste probleme sesizate, în iulie 2015 a avut loc la București un seminar al ONG-urilor implicate în proiect sau care activează în domeniile construcţiilor, protecţiei mediului, protecţiei patrimoniului şi urbanism. Acestea au discutat pe baza acestor nelegalităţi frecvent întâlnite şi au propus soluţii juridice de prevenire/eradicare a lor. Soluţiile care au reieşit în urma discuţiilor au fost adunate în Raportul a cărui lansare a avut loc în data de 11 februarie. Dintre soluţiile identificate, cele mai multe măsuri sunt de tipul clarificării unor legislaţii sub aspectul cui aplică sancţiunile, înfiinţării unor instituţii precum inspectorul de serviciu al ISC sau mediatorul în urbanism şi chiar eliminarea din lege a unor instituţii precum PUZ-ul derogator sau cel iniţiat de privaţi. Propunerile de soluţii enumerate nu se regăsesc în raportul rezultat sub o formă juridică şi nu au la bază documente (studii, cercetări) de fundamentare a lor, însă îşi fundamentează validitatea pe experienţa practică a ONG-urilor care le-au propus şi pot constitui baza pentru viitoarele propuneri de politici publice în domeniile în cauză”,
arată inițiatorii proiectului.


Și tot pentru luptele din urbanism se mai înființează un organism: Coaliția pentru urbanism, o reţea de organizaţii şi grupuri civice din România active în combaterea abuzurilor şi nelegalităţilor făcute de autorităţi în activitatea de urbanism, construcţii, protecţia patrimoniului, respectiv protecţia mediului. „Rolul coaliţiei este acela de a sistematiza doctrina juridică şi practica judiciară pe care ONG-urile au creat-o în domeniile menţionate. Coaliţia va funcţiona prin intermendiul unei platforme online pe care vor fi diseminate orice informaţii juridice, doctrină, practică judiciară, opinii juridice şi alte materiale care pot servi la fundamentarea demersurilor noastre în instanţă şi în contactul cu autorităţile”,
spun reprezentanții noii „coaliții”.

Membrii inițiali ai acestei coaliții sunt Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația Plusminus (Cluj), Asociația Mai Bine (Iași), CIVICA (Iași), Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (Cluj), Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului, Centrul pentru Mediul Construit (Cluj), Asociația Prima Natura (Sebeș), Grupul de inițiativă Floreasca, Asociația Salvați Câmpia de Vest (Curtici / Arad), Asociația Salvați cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi.

Asociaţia Plusminus, prin centrul de resurse local îşi propune să continue ajutarea în mod punctual a persoanelor care necesită asistență juridică în domeniile sale de activitate și va continua, împreună cu Asociația Salvați Bucureștiul demersul de analiză a legislaţiei în construcţii, urbanism, patrimoniu şi protecţia mediului şi va depune diligenţele necesare pentru îmbunătăţirea acestei legislaţii”, susțin cei de la Plusminus.

Acțiuni de Cluj:

pentru Someș:

Protestul “Clujul. Inimă. Someşul”: “Am câştigat!” sau “Trenul e dus”?

pentru Făget:

“Pădurea minciunilor”. Cum a rămas cu casele de vacanță în pădure

Un comentariu

  1. De exemplu, ca un clujean dezamagit de acest lucru, dar fara pregatire legala sau urbanistica si fara a fi direct afectat de aceasta problema, cum as putea sa ma implic?

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.