Proiectanții PUG au anunțat că nu vor semna un Regulament Local de Urbanism prin care să se permită construirea de case de vacanță în pădure. Specialiști reprezentanți ai unor organizații profesionale sau organizații non guvernamentale s-au opus ferm caselor de vacanță în pădure. Primarul Emil Boc a inventat sitagma „cetățenii furioși” pentru a explica de ce primăria a venit cu această propunere, redactată și în scris, în plus față de Regulamentul de urbanism modificat și lansat în consultare publică încă de anul trecut. Și Direcția de urbanism are o explicație pentru „renașterea” caselor de vacanță: propunerea a apărut la inițiativa consilierilor locali. Ar exista totuși și o parte bună a poveștii, potrivit lui Boc: că primăria a inițiat dezbatere și că, în urma argumenteleor prezentate, edilul s-a lămurit. La dezbaterea organizată astăzi a participat însă doar un consilier local din comisia de urbanism, care a stat tupilat în sală, iar la un moment dat s-a retras fără a exprima public niciun fel de punct de vedere. Decizia pe acest subiect aparține tocmai Consiliului Local.

Pe final de mandat, consilierii locali vor să schimbe PUG-ul: se întorc casele de vacanță în pădure, livezile construibile și agricolul – intravilan

„Cu acest regulament de urbanism venim în întâmpinarea problemelor venite de la cetățeni. Avem 200 de plângeri prealabile, din care o parte s-au acceptat anul trecut și s-au finalizat cu adoptări de hotărâri de Consiliu Local, iar 55 au fost respinse. Dacă e loc de mai bine, primăria are toată disponibilitatea de a completa acest regulament, cu avizul specialiștilor și cu dimeniune legală acoperită”, a spus primarul Emil Boc. Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a menționat că Regulamentul de urbanism a fost completat și modificat, fără să aducă atingere propunerilor făcute de proiectanții PUG. Cu mențiunea că modificările privind livezile construibile, casele de vacanță din pădure au aparțiunut consilierilor locali. „Astfel, în cazul Făgetului, unde există zone în care s-au construit locuințe și altele unde nu, s-a propus să se admită construcții de-a lungul căilor de acces și nicidecum să pătrundem în pădure cu alei și drumuri noi”, a explicat Subțirică.

Proiectanții PUG și specialiștii au spus NU caselor de vancanță în pădure

Șeful de proiect PUG, arhitectul Adrian Borda, a explicat că s-a ținut, ca filosofie, în cazul teritoriilor reglementate prin PUG de exigențele legale de protecția mediului, iar în cazul altor teritorii, unde nu existau condiționări legale, de oportunitate. „Vizavi de păduri, am mari îndoieli că se permite construirea. În codul silvic, pădurile sunt extravilan. La noi în Cluj, pădurile pe care le avem în intravilan sunt trecute ca zone Vp, spații verzi, unde legea interzice construirea. E ilegal să fie construite. La fel de grav este transformarea tuturor pădurilor în păduri de agrement. Noi am prevăzut astfel de zone specifice – Mănăștur Sud, zona Hoia pe care, dacă reușim în următorii 9 ani să le organizăm am face mare lucru util pentru oraș. Dar să organizăm toate pădurile după nu știu ce criterii e o premisă riscantă, de aici se ajunge la tot felul de minuni, parcul nu știu cui. Cu livezile, unde legal e nevoie de aviz de la Ministerul Agriculturii, am pus problema oportunității construirii. Orașul are 3000 de hectare și alte 1000 în zone restructurabile unde se poate construi. Este loc să construiești pentru aproximativ 150.000 – 200.000 de locuitori. Dacă cineva poate să îmi demonstreze interesul public că trebuie să desființez niște elemente bune pentru oameni, atunci eu le fac pe toate construibile. Așa apare ideea interesului anumitor proprietari, care dețin aceste terenuri, unde acum se dorește să se construiască. Dar el nu poate prevala în fața dezvoltării urbane. Am acceptat compromisul cu livezile, ca un compromis, dacă pădurile rămâneau în liniște. Dar cu acest nou amendament privind pădurile, reintroducem minciuna, pentru că nimeni nu vrea o casă de vacanță la 500 de metri de casa sa. Și cred că greșim. Noi avem niște principii profesionale și un prestigiu așa că refuzăm se semnăm un regulament cu acest amendament în care nu credem. Nu putem și nu ne vom pune semnătura pe el”, a subliniat Borda.

Nu doar șeful de proiect al noului PUG s-a pronunțat ferm împotriva acestui amendament adus regulilor trasate prin noul Plan Urbanistic General. „Aici noi facem o audiere publică, nu o dezbatere. Înțelegem că interesul proprietarilor este mare, dar interesul public ar trebuie să fie cel care primează. Nu cred că e oportun să mai construim niciun metru pătrat în pădurea Făget unde s-a construit după 90 și s-a dat liberi speculei”, a spus Radu Mititean, de la Clubul de Cicloturism Napoca. „Trendul de urbanizare excesivă din Făget n-ar trebui să continue. Există și un plan de management pentru rezervația Făget care urmează să fie aprobat prin ordin de ministru. Oricum acesta prevede interdicții de construcție. Chiar dacă primăria va pemite construirea prin PUZ, se va lovi de legislația de mediu”, a spus Mihai Constantinescu, reprezentant al zonei protejate – Făget. „Clujul e și-așa deficitar la Spații Verzi, iar în decursul ultimilor ani a pierdut importante atu-uri naturale și mari suprafețe de parcuri sau posibile parcuri”, a subliniat și arhitectul Vasile Mitrea, în apărarea pădurilor neconstruibile.

În apărarea noului PUG, în forma sa fără păduri construibile, a intervenit și Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei. „Susțin principiile pe care le-a adus acest PUG”, a subliniat arhitectul. Iar principiile la care se face referire ar fi prevederea de străzi mai largi, urbanizare pe zone ample, zone protejate restudiate, „de care Clujul are neparată nevoie, fiind oraș cu patrimoniu construit remarcabil”. „În ceea ce privește pădurile, e clar că ceea ce spune codul silvic nu poate fi folosit ca scuză, ca alibi (pentru construire în pădurile Clujului, n.red.). Pădurea Făget e pădurea minciunilor, trebuie să ne oprim aici! Orașul eficient e orașul coerent, dens, care justifică transportul în comun, care are utilități și servicii publice. Sunt sute de hectare disponibile în Cluj. Că ele nu aparțin celor care au terenuri în Făget, asta e altă problemă. Construcțiile nu au ce căuta acolo”, a punctat Țigănaș. Cât despre zonele de livezi, aceste suprafețe nu sunt deloc necesare în acest moment pentru dezvoltarea orașului cu alte construcții. „Despre aceste suprafețe se va putea vorbi la următorul PUG, pentru a vedea dacă rezervele de teren remarcate acum sunt epuizate”, a menționat Țigănaș.

Intravilanul orașului s-a triplat în ultimi 20 și ceva de ani, iar noul PUG prevede o suprafață de 3400 ha propusă pentru urbanizare, a subliniat arhitectul Mihai Racu, de la Centrul pentru Mediu Construit, care a susținut punctul de vedere transmis de trei organizații din Cluj. „Există suficiente resurse pentru necesarul de creștere, ar trebui dotate cartierele noi, în locul permisivității de construire pe alte spații. Ar trebui identificate locaţii unde să se dezvolte centre de cartier pentru zonele nou construite, unde să fie servicii de proximitate – grădiniţă, magazine, farmacie. Aceste centre de cartier ar trebui să aibă şi staţii de transport în comun care ar fi justificate şi care ar rezolva o parte din problemele de mobilitate. Nici argumentele cu legislația nu se susțin. Vorbim aici de păduri de agrement, unde avem interdicție de construire totală. Administrația trebuie să protejeze întreaga comunitate, nu doar pe cei câțiva care au terenuri acolo, în Făget”, spune Racu.

La tema Făget, primarul nu a putut decât să repete că această dezbatere publică vine în contextul în care unii cetățeni din zonă s-au plâns de aceste condiții și chiar au acționat în instanță primăria care nu le permite să își facă locuințe. Cu toate acestea, ideea construibilității Făgetului nu apare numai în dezbatere, ci chiar într-un proiect de hotărâre pregătit deja pentru votul consilierilor. „Suntem acționați în instanță, după respingerea unor plângeril prealabile. Punctul de vedere creionat aici e clar, sper că și instanțele vor merge pe aceeași idee. Noi am rămas consecvenți. Dar au fost acești cetățeni, care au venit furioși, să se plângă căei  nu pot să construiască pe terenurile lor”,  a susținut primarul. „Am fost, cu Erasmus, în Clermont Ferrand; acolo se interzicea ridicarea de construcții care ar fi obturat vederea spre vârful de vulcan care se zărea din oraș. Noi permitem cocoțatul construcțiilor pe dealuri”, a exemplificat ex-studentul Racu. „Acolo se discută chiar despre grija pentru peisaj. Cred că ne trebuie două decenii, ca să ne apropiem de astfel de abordări sofisticate cum au occidentalii, dar cred că trebuie să începem”, a replicat și Adrian Borda.

Text: Luminița SILEA, Kristina REȘTEA

Atașăm în continuare scrisoarea deschisă semnată de Centrul pentru Mediu Construit, Plus/Minus și Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului

„Stimate Domnule Primar,

Noi, semnatarii acestei scrisori, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la intenția Primăriei de a modifica Regulamentul Local de Urbanism aprobat prin HCL nr. 493/2014 pentru a permite construcția în zonele de pădure și livadă din intravilan.

Amintim evoluția intravilanului municipiului: 3978 ha in 1989, 6470 ha în 1999, 9888 ha în 2013 respectiv 10472 ha în 2014. Subliniem că această creștere raportata la creșterea populației nu arată un raport constant, cifrele demonstrând mai degraba o creștere nesustenabilă a orașului printr-o dezvoltare necoordonată. În tot acest timp suprafețele de spații vezi au fost diminuate constant.

În acest context, Planul Urbanistic General aprobat în 2014, pe baza studiilor de fundamentare și la recomandările Gărzii de Mediu și a Agenției de Mediu în cursul avizării PUG, încearcă să reglementeze un mod coerent de dezvoltare definind zone de restructurare (380 ha) și zone de urbanizare (3404). Credem că aceste suprafețe pot asigura necesarul pentru construcțiile care vor apărea în următorii ani fără a afecta rezervele verzi.

Extinderea orașului cu construcții în zone noi va genera pe perioade lungi costuri suplimentare administrației (costuri legate de infrastructură, dar și alte costuri indirecte) care vor fi suportate în final din banii tuturor clujenilor.

Credem că motivul principal al acestui demers este constituit de o serie de presiuni venite din direcția câtorva proprietari individuali cu interese speculative.

Argumentul folosit pentru a susține acest amendament, anume că legea fondului forestier permite construcții în păduri este unul fals, o permisiune neconstituind o obligație legală.

PUG 2014 dorea să ofere o viziune de dezvoltare sustenabilă care deja un an mai târziu începe să fie serios afectată prin amendamente fără fundamente serioase și care nu sunt în interesul comunității.

În incheiere putem spune că nu vedem nici un argument în favoarea aceste decizii, dar vedem o serie de argumente impotriva. Credem că administrația locală are obligația să protejeze interesele comunității în ansamblul ei, nu doar o mică sumă de interese private.

Cu stima,

Centrul pentru Mediu Construit,

Plus/Minus

Asociatia pentru Protectia Urbanistica a Clujului”

BOC: noi nu vom promova schimbarea, nu va fi promovat ca atare

Nici un comentariu

Actual de Cluj