Cine poate, poate: restructurarea cu bloc „slim fit” în locul unei case. Afacerile imobiliare ale fostului cameraman al primarului Boc prosperă la Cluj
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mai 13, 2020 0 2843
Un bloc cu 11 apartamente propus în locul unei case parter de pe Someșului nr.39, într-o zonă de restructurare, contestat de vecini, a consumat aproape jumătate din ședința trei online a comisiei de urbanism a Primăriei. Proiectul semnat de Arhimar e propus pe o parcelă de 550 de mp și a fost întors pe toate părțile de primar și arhitecții din comisie care, deși au recunoscut că proiectul nu stă în picioare urbanistic, nu și-au asumat să îl respingă.
Arhitetctul județului – Claudiu Salanță- a spus lucrurilor pe nume și a indicat că o clădire cu o lățime de 9 metri nu face cinste calității vieții propăvăduită pentru Cluj-Napoca. La fel, arhitecți din comisie au fost împotriva locuințelor într-o astfel de clădire, mult prea zveltă. Ligia Subțirică a spus că, atunci când nu se pot asigura parcări independente pentru un bloc pe parcelă și este nevoie de cele cu lift, atunci înseamnă că se propune mult prea mult față de cât suportă o parcelă. Beneficiarul proiectului este firma SAB Cosntruct, legată de numele lui Liviu Călin Borodi, nimeni altul decât socrul fostului cameraman al primarului Emil Boc, Didu (Ovidiu Moldovan), pe timpul când era premier, care s-a apucat din 2012 de afaceri imobiliare în Cluj-Napoca și a avut ușa deschisă la Primărie pentru a i se aproba proiectele.
Cea mai cea firmă de arhitectură, invidiată de mulți proiectanți deoarce a reușit în trecut și reușește și acum să treacă cu brio prin comisia de urbanism proiecte controversate- Arhimar- a propus un bloc cu 7 niveluri supraterane (parter, 5 etaje plus unul retras) pe o parcelă de 550 mp situată la intersecția arterelor Someșului și Anton Pann. Șeful de proiect este arhitectul Claudiu Botea. Proiectul a mai fost dezbătut în comisie. La ședința din 11 mai (cea de-a treia organziată deja la Primărie în acest format având în vedere pandemia de coronavirus) prezentarea a fost făcută de arhitectul Valentin Moldovan. Acesta a spus că a țintut cont de recomandările comisiei, că a retras ultimul nivel al clădirii, că nu a mai considerat-o ca una de colț, că a modificat parcările pe care le-a propus suprapuse, cu lift auto, că va avea locuri și la parter, un gang în curte dinspre Anton Pann pentru acces și 2 locuri de parcare la sol.
„Regimul de înălțime e dictat de PUG, S+P+5E+R, cu un procent de ocupare a terenului (POT) de 43%, față de regimul maxim de 50%, cât e permis și un coeficient de utilizare a terenului (CUT) de 2,6. Propunem un bloc cu 11 apartamente și un spațiu cu altă destinație la parter. În curte vom amenaja și un loc de joacă”, a spus Moldovan.
Avocata Bodea Ildiko, reprezentantă a riveranilor de pe Someșului nr.41 a intervenit în ședință să arate ca imobilul propus e mult prea aproape de vecini, că afectează limita de proprietate a clienților săi, că locul de joacă propus îi va afecta pe aceștia din perspectiva zgomotului, că viitorul bloc va pune probleme tehnice și de însorire.
(existent)
(propus)
Boc a inventariat părerea departamentului juridic pentru a verifica daca e nevoie de acordul vecinilor, a aflat că nu, așa că apoi s-a luat pulsul arhitecților din comisie. Șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban, a ținut să spună că susține proiectul, mai ales că arhitecții au adus toate completările cerute. Apoi s-au purtat tot felul de discuții.
Mai întâi, arhitectul Voicu Bozac a spus că, de fapt, PUG-ul ar trebui să vorbească de 22 metri, înălțimea la cornișă, cifra corectă pentru o clădire P+5 și că este o scăpare a PUG-ului care ar trebui corectată.”Restructurarea impune o înălțime de 22 de metri la cornișă”, a trecut în revistă arhitectul șef Daniel Pop. Arhitectul Mihai Racu l-a corectat și a spus că e vorba de 18 metri, după cum scrie în regulament. Boc l-a trimis la plimbare pe Bozac arătându-i că în comisie trebuie să se raporteze la ceea ce este legal în vigoare.
După aceasta s-a dezbătut înălțimea parterului. Tot arhitectul șef a spus că i se pare prea puțin 3,20 m pentru înălțimea parterului, cât au propus proiectanții, și că ar trebui măcar 3,5 metri. Așa ar trebui ca proiectanții să renunțe la un nivel din cele cinci ale clădirii. Cei din comisie au stabilit că vor cere la Cluj înălțime de 3,5 metri sau mai mare pentru parterele comerciale din oraș, Bozac fiind unul dintre promotorii ideii. Legal, înălțimea maximă pentru parterul comercial nu e reglementată, iar primarul Emil Boc s-a arătat surprins și l-a mai întrebat încă o dată pe arhitectul Adrian Iancu dacă așa ceva e adevărat. Iancu a confirmat că în lege nu este altceva decât înălțimea maximă pentru niveluri de locuințe, 2,55 m, la care se raportează și parterul comercial.
Bozac a spus că e prea zvelt blocul pentru a fi populat cu apartamente. El a mai formulat obiecții cu privire la parcările de la subsol deservite de un lift auto cu acces din stradă și a cerut mutarea lui în curte. „Trebuie să analizăm atent proiectul pentru că e prima construcție de amploarea aceasta de pe frontul de stradă și care evident că va da tonul construcțiilor viitoare din această zonă. Deci o lipire foarte îngustă pe calcan, care e foarte ineficientă, nu cred că e în regulă. O soluție ar putea fi ca această clădire să fie mai lată și să aibă un nivel în minus”, a propus Bozac.
Primarul Boc a formulat noua formă pe care ar trebui să o îmbrace proiectul: „deci să mărească parterul și să dimuneze un etaj, să nu ne trezim că intrăm într-o chichineață, să fie zvelt și să aibă imagine la stradă parterul.”
Arhitectul Vlad Negru din comisie a spus că el vede o problemă de principiu legată de acest bloc de locuințe propus în zona Anton Pann-Someșului, mai ales că proiectul va fi cel care va impune condițiile în care se va construi pe toată zona, având în vedere că este primul proiect de restructurare propus aici. El a propus ca această clădire să se lățească și să se renunțe la un nivel.
Proiectanții i-au răspuns că vor depăși indicii dacă aplică recomandările. Arhitetcul Adrian Iancu a spus că proiectanții au făcut o clădire înaltă și prea subțire pentru a putea atinge CUT-ul impus. El a precizat că proiectanții trebuie să reproiecteze parcările și accesul pentru biciclete ca acestea să poată funcționa real. A sugerat chiar realizarea unui PUZ, având în vedere că parcela e mult prea mică. Bozac a sugerat ca măcar proiectanții să simuleze și ce pot vecinii să facă pe parcelele învecinate, ocupate cu case parter, dacă apare acest bloc.
Boc l-a trimit din nou la plimbare, având în vedere că nu discută pe articole din lege. „Să nu facem o discuție paralelă, deci mai lățiți clădirea, până să maxim de CUT”, a recomandat primarul.
Bozac s-a ambiționat și a venit cu articole din lege pentru a-i arăta primarului că are dreptate. Bozat a amintit că art. 19 din Legea 350, stabilește că fiind vorba despre un PUD, el stabilește relații cu parcelele vecine și așa trebuie să vezi dacă ceea ce propui tu pe parcelă se potrivește acolo și nu limitează drepturile de construire ale vecinilor. „Am cerut și Dâmbovița, dacă vă amintiți. Prin planșa de mobilare se poate face acest lucru. Cât pot vecinii construi cu adâncimea propusă de dumneavoastră prin acest proiect”, a mai spus Bozac.
Boc l-a felicitat că vorbește argumentat. A cerut juridicului să legitimeze ceea ce a cerut Bozac. Rus și arhitectul-șef au spus un „da.” Viceprimarul Dan Tarcea a susținut și el ca proiectanții să renunțe la un etaj.
Arhitecta Ligia Subțirică, predecesoarea lui Pop în funcție, a arărat că parcările cu lift propuse unele peste altele nu vor funcționa și că, de fapt, ca în cazul altor proiecte, mașinile vor ajunge să stea pe stradă. Boc a întrebat-o pe fosta arhitectă șefă a orașului cum ar face ea.
„Trebuie să revadă apartamentele, e nevoie de recompartimentare și să reproiecteze subsolul, fără parcări automatizate. Am văzut apartamente, nu zic de acest proiect, ci în general, prost împărțite și cu circulații absurde. Proiectanții tăiau ca să încapă totul, ca pantoful cenușăresei. Urbanismul și arhitectura nu sunt matematică. De asta au făcut arhitecții ani de școală și au cunoștințe din foarte multe domenii. E treaba arhitectului să știe cum și ce să propună și să-și impună profesionalismul „, a apreciat Subțirică.
„Rețin bunul simț din propunere, să aveți în vedere observația”, a fost replica primarului.
Iancu a întărit și el faptul că proiectanții trebuie să revină cu toate observațiile primite în proiect, inclusiv cu propunerea de simulare pentru parcelele vecine.
Arhitectul județului, Claudiu Salanță, a adus în discuție adevărata problemă a urbanismului din Cluj-Napoca. Deși are în față un PUG care permite și propune restucturarea în anumite zone, în oraș se face în continuare urbanism pe parcelă, se înlocuiesc case de pe parcele minuscule cu blocuri. „Am studiat operațiuni urbane cu Liciu Ianosi la București la Ion Mincu. Cred că dacă ar vedea acest proiect ar fi forte supărat. Restructurarea urbană nu înseamnă să înlocuim o casă de pe o parcelă cu un bloc. Ar fi necesar să se sudieze cel puțin parcelele învecinate, dacă nu un cvartal cu fronturi închise. În 2020 să ai la Cluj-Napoca o clădire de 9 metri lățime cred că nu face cinste calității vieții încurajate. Scopul restructurării este să îmbunătățească spațial situația și să dea trendul de dezvoltare a unei zone iar al comisie să impună acest lucru, chiar solicitând PUZ”, a subliniat Salanță.
Boc a justificat că deja e tardiv să se ceară un PUZ. „Am copilul și apa în covată. Aș arunca apa și eu aș păstra copilul, așa că să ne concentrăm pe situația pe care o avem deja”, a spus primarul. Salanță i-a amintit că recomandările comisiei de a umbla la indici nu vor duce decât la o lățime de 10 metri a clădrii, nicidecum la o îmbunătățire a proiectului.
Apoi edilul s-a luminat și a precizat, la sugestia comisiei, că proiectanții ar putea renunța la locuire și să propună birouri și așa ar rezulta un imobil care ar putea fi avizat. „Deci, să lămurim clar! Merg pe POT de 70% pentru birouri, nu 50% cât e pentru locuire, cu spațiu comercial la parter sau stopăm jocul și cerem PUZ!”, a menționat Boc.
Poiectantul Vali Moldovan a spus că e mai pregătit să taie din niveluri, decât să facă PUZ. Despre propunerea lui Boc, cu birouri în loc de locuințe, nu a spus nimic.
Comisia a stabilit că proiectul urmează să revină cu o nouă formă și simulări privind construirea pe parcelele vecine. În zona Anton Pann apartamentele sunt vândute cu prețuri de peste 1800 euro/mp.
Beneficiarul proiectului este Sab Construct care se leagă de numele lui Liviu Călin Borodi, nimeni altul decât socrul fostului cameraman al primarului Emil Boc, Didu (Ovidiu Moldovan), pe timpul când Boc era premier. Didu s-a apucat din 2012 de afaceri imobiliare în Cluj-Napoca, imediat după ce Boc n-a mai fost premier și s-a reîntors la Primărie. De atunci, a avut ușa deschisă pentru a i se aproba proiectele. Alături de socrul său, Didu are firma Digger Costruct din Feleacu, care se ocupă cu închirieri de utilaje și prin intermediul căreia a dezvoltat mai multe proiecte imobilaire în Cluj-Napoca.
(Ovidiu Moldovan, poreclit „Didu”)
(proiect blocuri, imagini din 2017)
