Închide

Cine a fost geograful francez care a contribuit la Marea Unire și ce legătură are cu Clujul

IstorieTop News by Actual de Cluj - mai 19, 2018 0 1125

Dacă vă amintiți că la baza unirii Transilvaniei cu România, în 1918, stau delegații de la adunarea din Alba Iulia și intelectualilor, aflați că, dacă nu erau doi cartografi francezi, Transilvania ar fi fost, foarte posibil, pământ unguresc.

Nu multora le spune ceva numele lui Emmanuel de Martonne, cu atât mai mult al lui Robert Ficheux. Totuși, acestora doi România le datorează meritul de a fi stabilit, pentru Marile Puteri, că în Transilvania petele albe ce figurau în hărțile transmise după Marele Război de imperiul austro-ungar nu sunt zone pustii, ci majoritar române și, în baza principiului autodeterminării, se cuvin a fi parte din România.

Cei doi, dar mai ales Ficheux, au fost evocați într-o conferință organizată în urmă cu două zile la Primăria din Cluj-Napoca; economistul Iosif Pop e printre organizatori: „acestui om, cvasinecunoscut marelui public, România și românii îi datorează enorm de mult”, arată el într-o prezentare a conferinței despre care aflăm ulterior că de fapt însăilează cu copy-paste referințe de pe Internet, inclusiv opinii pe care și le însușește. „Practic, lui Robert Ficheux și lui Emmanuel de Martonne le datorăm mult, foarte mult, pentru Marea Unire de acum 100 de ani, din 1918, și pentru existența țării noastre între frontierele de azi”. Pop îi citează pe publicistul  și scriitorul Radu Anton Roman, care explica în urmă cu un deceniu: „cine crede că Marea Unire s-a datorat numai Adunării Românești de la Alba Iulia din decembrie 1918 și intelectualității greco-catolice are o viziune patriotico-idilică asupra istoriei. Marile puteri victorioase hotărâseră, destul de corect, să împartă înfrântul imperiu austro-ungar după criteriile populației majoritare. Aveau loc recensăminte, se făcuseră hărți ale tuturor provinciilor imperiale după naționalități, se pregăteau înființarea de noi țări și frontiere. Ungaria înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărți ale Transilvaniei, în care zona montană, platourile locuite numai de români din Maramureș, Oaș, Hațeg, Lăpuș, Apuseni, Năsăud etc. apăreau ca și pustii, fiind dincolo de așa-numita creastă militară, ce se vedea din văile accesibile. Într-o primă variantă, populația maghiară, aglomerată în orașe – acolo unde românilor le era interzis să se așeze – și în satele de câmpie apărea ca majoritară în Ardeal, cu consecințele ce ar fi urmat de aici. Este meritul unor misiuni de geografi francezi de a fi urcat pe toate cărările Transilvaniei și de a fi inventariat și anunțat existența unor numeroase comunități române, acolo unde hărțile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon, prin care Transilvania a revenit României”.

Aceste misiuni au fost conduse de geograful Robert Ficheux, ce avea atunci doar 21 de ani și urma apoi să se întoarcă în numeroase rânduri în România ca la a doua țară a sa: de altfel teza sa de doctorat s-a referit la studiul geomorfologic al masivului Munților Apuseni. Teza de doctorat și-a documentat-o chiar la Cluj, căci între altele a predat geografia fizică la Universitatea din Cluj la inițiativa rectorului de atunci Emil Racoviță timp de trei ani, între 1935 și 1938, când s-a întors în Franța. La întoarcerea în Franța duce cu el manuscrisul tezei, ce cuprinde peste o mie de pagini cu hărți, schițe, profile, fotografii și 850 de clișee pe sticlă, după ce străbătuse în munții Apuseni, în mare parte pe jos, peste 1.100 de cătune în o sută de văi. Două dintre cărțile sale se referă la situația demografică din Transilvania: „Moții” și „România și minoritățile etnice în Transilvania”, apărute în 1942 și respectiv 1990.

Profesorul universitar Vasile Surd e unul dintre cei care l-au cunoscut personal pe Ficheux: „presiunile asupra comitetului de Studii în vederea trasării graniței de vest a României veneau de la cele mai înalte și influente foruri diplomatice occidentale, adesea unii experți ai acestora dovedindu-se nabili în a localiza pe hartă terenul supus dezbaterilor și analizelor. Robert Ficheux dispunea de o informație statistică precisă a locurilor și etniilor la nivel de sat, care i-a uimit și pe cei mai neînduplecați experți adverși. Fusese călare și pe jos în tot spațiul tampon clamat a fi „rectificat””. De altfel, alături de Surd, Ficheux urma să se întoarcă în Apuseni în cel puțin două rânduri, între care ultima dată pe platourile din Mărișel și Beliș în 1984. Surd e autorul unei lucrări ample pe tema localităților populate de moți din munții Apuseni, „Les etablissements des Pays du Motzi”, pe care a prezentat-o la inițiativa lui Ficheux la congresul de la Paris din 1984.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare