Închide

Ce soluţii imediate propun arhitecţii pentru calmarea traficului de Cluj

ActualitateTop News by Kristina Reştea - nov. 15, 2017 4 2158

 

Soluţie pentru traficul spre/dinspre Floreşti: până la prânz trei benzi spre Cluj-Napoca şi după prânz trei benzi spre Floreşti. Banda suplimentară ar fi dedicată exclusiv autobuzelor şi acestea ar circula la intervale regulate scurte. Ce spuneţi despre o astfel de propunere? Plus: parkinguri pe Calea Floreşti, care să ducă la eliminarea parcărilor de pe stradă. Pentru tot oraşul, ca să fie mai simplu în perioadele când şcolile sunt deschise: introducerea de autobuze şcolare. Sunt câteva dintre propunerile pe care le avansează arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, la tema trafic. Am întrebat trei arhitecţi din Comisia de Urbanism a oraşului care ar fi 3 măsuri care se pot lua imediat şi pot îmbunătăţi situatia din traficul de Cluj. Până la „visul” centurii metropolitane.

În Comisia de Urbanism a oraşului, discutarea noilor proiecte propuse de dezvoltatori atinge, aproape invariabil, şi tema traficului. Nu e de mirare, având în vedere că în Cluj-Napoca devine tot mai greu să te deplasezi. În cazul zonei centrale, la o şedinţă din septembrie, s-a propus chiar renunţarea la locuri de parcare în cazul unui proiect nou (pe str Sincai). “Propunerea a fost ca pentru acest proiect să nu se facă locuri de parcare şi s-a acceptat. Acolo nu e funcţional aşa ceva; cu un acces auto s-ar bloca strada. Există parkingul primăriei la 250 metri. Aş propune chiar ca din centrul istoric să se scoată locurile de parcare, să rămână doar cele publice. Este singura şansă pentru a degaja zona. Degeaba tot aglomerezi cu parcări, fiindcă în felul acesta atragi şi mai multe maşini”, susţine arhitectul Vlad Negru, membru în Comisia de Urbanism. L-am întrebat pe arhitect care ar fi trei măsuri care se pot lua imediat şi pot îmbunătăţi situaţia din traficul de Cluj. Ei bine, până ca autorităţile să implementeze soluţii deştepte, există şi câteva care ţin chiar de noi.  „Trei măsuri : mersul pe jos, mersul cu bicicleta, mersul cu autobuzul”, a sintetizat Vlad Negru. „Problema traficului e similară cu cea a fumatului in interior. Publicul nu-și imaginează că poate fi și altfel”, completează.

Şi arhitectul Mihai Racu e de părere că încurajarea câtorva măsuri aparent simple ar face viaţa mai uşoară în oraş – măsuri care se pot implementa într-un orizont de câteva luni, fără investiții majore „E nevoie de benzi de autobuze, parcări scumpe în centru şi amenzi pentru parcare ilegală”, spune Racu. Este vorba, totuşi, de măsuri care, la o anumită scară, deja se implementează. Spre exemplu, dacă vorbim de transportul în comun, el desigur există, dar, pentru o parte dintre clujeni nu e deloc ofertant: când e nevoie ca de acasă la serviciu să schimbi 2-3 autobuze, să aştepţi câte 15 minute după un troleu şi să mai şi parcurgi distanţe mari până la staţii, parcă nu mai e la fel de simplu să decizi că azi iei mijloacele de transport în comun. „E nevoie de autobuze în general. Şi de descurajarea parcărilor pe o zonă mai mare decât centrul. Ar mai fi nevoie de îmbunătăţirea rețelei de autobuze cu legături mai bune între cartiere, nu doar cartier – centru, cum sunt majoritatea, și planificare lor pe baza de date nu doar pe intuiții. Toleranţa zero pentru parcări ilegale ar descuraja această practică. Se poate lucra şi la politica fiscală, în sensul de creștere a impozitului pe mașini și descurajarea parcării in centru pentru mai mult de o oră. Interzicerea sau limitarea parcărilor la clădirile noi de birouri din centru și zona pericentrală e o altă măsură şi, la fel, e nevoie de extinderea masivă a transportului metropolitan”, enumeră arhitectul.

Cum legăm „cartierul” Floreşti de oraş?

Dintre marile blocaje care paralizează oraşul, probabil unul dintre cele mai acute se produce la deplasările Cluj-Floreşti, cea mai mari comună din ţară, unde numărul locuinţelor a crescut exponenţial în anii recenţi. Cei mai mulţi dintre locuitori muncesc în Cluj-Napoca, aşa că efectele în trafic se simt din plin. Claudiu Salanţă, arhitectul şef al judeţului, membru în Comisia de Urbanism a oraşului, a lansat în spaţiul public o posibilă soluţie pentru traficul dinspre/spre Floreşti, despre care se vorbeşte deja în alte oraşe mari. „Până la prânz trei benzi spre Cluj şi după prânz trei benzi spre Floreşti. Dacă banda suplimentară ar fi dedicată exclusiv autobuzelor şi acestea ar circula la intervale regulate scurte (3-5 minute în orele de vârf) deja s-ar putea discuta de o remodelare a traficului”, crede Salanţă. „În contextul spitalului regional au fost analizate diverse variante de imbunătăţire a conectării acestuia cu municipiul, iar una dintre soluţiile analizate şi cel mai probabil şi adoptate va fi cea de a avea 3 benzi de la unitatea militară (viitorul spital regional) şi până la podul de la Calvaria. Acest aspect presupune şi pe Calea Floreşti prevederea unor sisteme de parcare comune (parkinguri) care să poată să conducă la eliminarea parcărilor în lungul străzii. O abordare mai curajoasă ar fi de a profita de configuraţia naturală a Căii Floreşti şi de a muta întreg traficul în subteran, de la nodul N la intersecţia cu strada Taberei. Benzile suplimentare ar putea fi utilizate ca benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun, deoarece în momentul în care vor funcţiona dintr-un capăt în celălalt al oraşului o să facă diferenţa. Momentan, mijloacele de transport in comun care vin din Floreşti stau în trafic exact ca restul maşinilor şi atunci nu este cu nimic încurajată utilizarea mijloacele de transport în comun. Încurajarea trebuie să aducă un avantaj. Fie de timp, fie financiar. Unele oraşe au adoptat şi varianta îndrăzneaţă de a oferi gratuitate tuturor celor care folosesc mijloacele de transport în comun”, arată Salanţă.

Citeşte şi:

Ce planuri imediate are Primăria Cluj ca să calmeze traficul dinspre Florești, de pe cea mai aglomerată rută din țară

Traficul este îngreunat substanţial în timpul anului şcolar, aminteşte arhitectul-şef. „Poate varianta de a introduce autobuze şcolare ar fi o variantă care ar merita testată. Autobuzele ar putea să preia copii din cartier, din zone predefinite dedicate şi să-i lase în curtea şcolii. Pot fi autobuze dedicate pe şcoală şi/sau cartier. Astfel părinţii ar avea posibilitatea de a utiliza mijloace alternative de transport la locul de muncă şi, în acelaşi timp, autobuzele şcolare le-ar furniza un grad sporit de siguranţă”, subliniază arhitectul. Varianta cu mărirea tarifului pentru parcare în centru a dat rezultate bune în alte părţi din Europa şi ar trebui încurajată şi continuată, crede Salanţă. De asemenea, un sistem de taxare progresiv, după primele două ore, ar putea să descurajeze venirea cu maşina în centru.

O mare problemă rămâne lipsa datelor. „O analiză a mobilităţii ar ajuta substanţial în luarea unor decizii şi aici mă refer la o analiză spaţială a deplasării. În baza unor asemenea date, angajaţii pot fi stimulaţi să utilizeze mijloacele alternative de transport, iar angajatorilor care încurajează sau adoptă utilizarea alternativelor de transport li se pot oferi diverse scutiri. În acest fel angajaţii câştigă, angajatorii la fel şi oraşul cu atât mai mult. Aş vedea asta sub forma unei baze de date GIS care să fie în permanenţă actualizată ca să permită luarea de măsuri în funcţie de ceea ce apare”, spune Salanţă.

 

 

 

 

4 comentarii

  1. Si cei care locuiesc in centru ce sa faca cu masinile sa le dea foc? De ce, cei din cartiere au drepruri la parcari si cu preturi mici decit cei din centru. Daca va uitati in weekend si seara, orasul este gol, deci nu cei care locuiesc in centru si au masini sunt problema ci cei care tranziteaza orasul.
    Daca interziceti masinile, atunci le interziceti pentru toti.

  2. Si cei care locuiesc in centru ce sa faca cu masinile sa le dea foc? De ce, cei din cartiere au drepruri la parcari si cu preturi mici decit cei din centru. Daca va uitati in weekend si seara, orasul este gol, deci nu cei care locuiesc in centru si au masini sunt problema ci cei care tranziteaza orasul.

  3. Autobuze directe si dese in orele de varf cu traseu prelungit de genul Floresti – Gheorgheni, Floresti-Gara, Floresti-Marasti. Cred ca asta ar descongestiona traficul, nu 3 benzi si autobuze scolare. Astea sunt niste petice mici pe o rana mare care supureaza de multi ani.

  4. Sigur ca e mai simplu decat sa construiasca o centura in regim de autostrada si decat sa faca parcari subterane in centru. Acolo e cu munca, cu proiectare serioasa, cu executie de calitate, etc… Hai cu placa stricata: biciclete, autobuze, mers pe jos…. Puneti mana si munciti! Luati exemplele din Munchen, Berlin, Zurich, etc…

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.