Închide

Ce şanse are Cluj Innovation City? Răspuns din mediul de afaceri: „Să dea Domnu’!”

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - oct. 27, 2016 0 471

“Economia 4.0: Competențe inovative și rolul industriilor noi”.  Aceasta a fost tema propusă pentru încă o dezbatere despre inovare la Cluj, de data aceasta una organizată de Institutul Aspen România, alături de Universitatea Babeș-Bolyai, cu sprijinul Liberty Technology Park și PwC.

În acest context, primarul municipiului, Emil Boc, a scos la înaintare, ca la fiecare eveniment public legat cumva de mediul de business mega-proiectul (deocamdată pe machete și, un pic, poticnit, în șantier) al orășelului inovării: Cluj Innovation City.  Un proiect care „va aduce 20.000 de locuri de muncă în următorii 10 ani. Avem proiecte începute pe fonduri europene, care vor fi terminate de primărie, avem Cluj Innovation Park în construcție”, a spus primarul, adăugând și câteva statistici despre alte cifre ale viitorului. „În 25 de ani, 50% dintre job-urile actuale vor fi înlocuite de tehnologie. Sunt și aspecte pozitive: se vor crea alte job-uri. Copiii care acum sunt în clasa pregătitoare vor lucra în job-uri care azi nu există”, a spus Boc.

Cu doar o zi înainte, societatea primăriei Cluj Innovation Park, înființată pentru a gestiona dezvoltarea din Deal Lomb (locul viitorului Innovation City), tocmai își prezentase raportul semestrial – pentru prima jumătate de an din 2016. Concluzii: proiectele deja începute în Lomb se luptă cu întârzieri în șantier. TEAM-ul (centru de afaceri) ajunsese la 92% progres fizic, dar darea sa în funcțiune depinde de un drum de acces care încă nu există. CREIC (centrul pentru industrii creative) e mult mai în urmă, după falimentul fostului constructor: abia la 75%. Lucrările la drumul de care depinde accesul la proiecte au fost împotmolite după probleme cu alunecări de teren.

Vezi şi

Dealul cu orășelul clujean al viitorului, sugativă de bani publici

Mai precis: Orășelul Inovării, lansat cu două proiecte mici și fără să fie legat de oraș, se luptă cu blocaje. S-au stabilit niște parteneriate, s-au lansat clustere și s-a aplicat pentru alte finanțări europene. S-a trasat, în pareneriat, şi un plan pentru un centru de cercetare într-un domeniu al viitorului: energii regenerabile.

Pentru proiectele din Lomb deja s-au pierdut bani europeni, din cauza întârzierilor

Restanţele din cauza cărora se pierd bani europeni: 10 proiecte ale primăriei au ieşit din graficul fondurilor UE

În acest context, i-am întrebat și pe ceilalți participanți la dezbatere cum văd Orăşelul Inovării şi cât de vaibil li se pare un astfel de proiect-gigant.

„Să dea Domnu’!”, zice despre CIC Ion Sturza, preşedintele Fribourg Capital, dezvoltator al centrului Liberty Technology Park, fost premier al Republicii Moldova, fost vicepreşedinte Rompetrol. „Unii zic că ar fi chiar concurenţă cu Liberty”, spune Sturza, cu referire la proiectul său de pe fosta platformă a fabricii Libertatea, transformat în complex de birouri, cu sedii de multinaţionale sau start-up-uri. Trebuie menţionat că acesta este de dimensiuni mult reduse faţă de hectarele pe care s-ar întinde Cluj Innovation City în Deal Lomb, cel puţin conform planurilor de machetă. Urmează un calcul. „Sunt acum în industrie cam 10.000 de oameni direct implicaţi şi încă 5.000 implicaţi indirect. E foarte puţin probabil să mai atragem încă 20.000. Ar trebui să etapizăm aceste lucruri. Oraşul are nevoie de un „city”, de o zonă de business, nu de clădiri sporadice, un city ce ar atrage comunitatea de afaceri. Cel mai bun loc e zona pe care încercăm noi să o dezvolăm”, spune Sturza, această ultimă completare fiind, desigur, în interesul proiectului propriu. „Clujul are şansă să devină un competitor de nivel global, dar are încă reputaţia de oraş totuşi închis, mai puţin prietenos pentru investitori. E o moştenire legată de felul în care elitele locale înţeleg integrarea în global. Încet-încet, Clujul a câştigat reputaţia de destinaţie IT. E corect, dar e o platformă bună spre a migra pe servicii cu valoare adăugată mare, de a avea tupeul de a dezvolta produse autentice. Ca noi să sperăm să avem cândva de la Cluj, din România un nou Google, un nou Facebook, trebuie să recunoaştem că bazinul nostru uman nu e suficient. Poate părea bizar pentru localnicii care se cosmopoliţi. Trebuie să deschidem Clujul lumii. Oraşul trebuie făcut efectiv atractiv, dar şi confortabil pentru trai, nu doar pentru ca străinii să vină să bea bere la un festival. Pentru un nou Facebook, Google, trebuie să atragem talente din toată lumea”, spusese anterior Sturza.

Mircea Geoană, președinte al Institutului Aspen în România, politician și el ca primarul de Cluj, dar de pe alte părți ale baricadei (fost președinte PSD) are de zis și de bine și de realitate despre proiectului din orașul fostului premier Boc. „Ambiția trebuie salutată. Dar între ambiție și capitalul pentru a livra așa ceva există câteva elemente obligatorii care trebuie să apară. E nevoie de parteneriate cu companii, dar și cu universități din afară. Nu există șanse în absența capitalului. România nu prea are exemple de venture capital, iar la nivel local apetitul pentru risc nu prea există. România nu are dezvoltată o schemă de ajutor de stat pentru încurajarea unor investiții de risc”, spune fostul președinte de Senat. „Zic și eu ca domnul Sturza – să dea Domnul! Dar sunt multe ingrediente pe care nu le avem. Pe de altă parte, pentru un astfel de proiecte sunt două orașe din România care ar avea șanse: Bucureștiul și Clujul”, spune Geoană.

„Ţinta e puternică, e şi realistă. Mai realistă decât era cea cu laserul de la Măgurele acum 9 ani”, e de părere Adrian Curaj, Înaltul Reprezentant al Primului Ministru pentru dezvoltarea ecosistemului bazat pe știință, inovație și antreprenoriat. O „clusterizare” a universitărţilor. Aceasta ar fi propunerea pentru Cluj a „înaltului reprezentant”. „O universitate metropolitană ar fi de impact pentru Cercetare şi pentru finanţare. Ceea ce sper eu să se întâmple în România în următoarea perioadă este ca universităţile să se transforme din instituţii publice în instituţii de drept public, să poată să folosească banii mai eficient”, spune Curaj. Acesta menţionase, cu câteva minute înainte, cum, pe multe segmente, România „spune că vrea”, dar nu poate. „Avem cea mai mică investiţie în cercetare din Europa – 0,32% din PIB, în creştere cu 30% totuşi faţă de anul trecut. Suntem ultimii în Europa la procentul de absorbţie de fonduri europene pentru inovare”, atrage atenţia reprezentantul guvernului. Acesta pledase pentru strategii teritoriale, promovarea educaţiei duale, specializare inteligentă, investiţii în IT şi agricultură.

În condiţiile în care în România se eliberează 2-3000 de permise de muncă anual discuţia despre o astfel de infuzie de locuri de muncă e încă departe de realitate, subliniază şi Cornel Ban, Assistant Professor, The Frederick S. Pardee School for Global Studies, Boston University. Acesta a mai punctat un aspect important în oraşul care se laudă cu mulitculuralitatea, dar care în practică e încă departe de un astfel de titlu meritat. „O societate ce are reacţii de anii ’30 pe tema refugiaţilor sirieni, cu manifestări de homofobie şi extremism nu va atrage talentele de care are nevoie. Există bariere culturale. România are încă probleme cu recunoaşterea diplomelor”, completează Ban.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare