Când urbanismul de la sat poate da lecţii oraşelor: comuna din România care a scris în PUG ce culori ai voie să pui pe casă şi a lansat concurs de arhitectură pentru Vatra Satului

Aflată la 12 km de Alba-Iulia, comuna Ciugud a atras prin proiecte europene peste 16 milioane de euro în zece ani, sumă care, potrivit estimărilor, ar fi bugetul comunei pe 50 de ani. Are drumuri asfaltate, internet gratuit în zonele publice, piste de biciclete, foloseşte energie eoliană şi panouri solare pentru iluminatul public. În martie 2016, chiar şi premierul tehnocrat de la acea dată Dacian Ciolos a ales Ciugudul pentru a lansa „Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate „Reforma Cioloş se întoarce acasă””.

Sursa foto: Primaria Ciugud

„Statisticile arată că anual dispar 9 sate din România, din cauza depopulării”, spune primarul Gheorghe Damian, prezent la conferinţa de Arhitectură de la Cluj, care anul acesta are două teme: „Oraşele inteligente” şi „Geometria satului”. „Ce facem ca satul românesc să îşi păstreze valorile, valorile arhitecturale, tradiţia, să îşi conserve tezaurul? Trebuie doar să le conservăm şi să le promovăm, pentu ca, în viitor, copiii noştri să nu fie nevoiţi să se reinventeze, ca alţii”, spune primarul, care aminteşte că Ciugudul e una dintre puţinele comune care au crescut ca populaţie, în anii recenţi – de la 2600 la 3200 (din 2000 în 2011). „Nu ca Floreştiul, dar am crescut”, menţionează primarul. „Apropierea de oraş a unei comunităţi rurale aduce şi provocări – e această tendinţă de urbanizare a satului românesc. Apoi, această calitate a noastră de membri ai Uniunii Europene face ca generaţia tânără să meargă în afară, să lucreze acolo; apoi se întorc cu bani şi visează să construiască în sat o casă cum au văzut ei în Spania sau nordul Italiei. Şi de aici apare provocarea pentru noi toţi. Pentru arhitecţi, fiindcă nu e de dorit să proiectezi o casă cum vrea beneficiarul; e şi o provocare pentru noi, fiindcă nu e de dorit să lăsăm ca satul să îşi piardă identitatea„, zice Damian. Ce s-a întâmplat la Ciugud? „Noi am încercat ca prin PUG să stabilim nişte reguli clare, care să nu permită oricui să proiecteze oriunde orice. Din faza de  regulament am impus culoarea de ţiglă, culoarea faţadelor, retrageri la stradă, Procent de Ocupare a Terenului, regim de înălţime. Am stabilit prin PUG unde e zona industrială”, menţionează primarul. Au urmat apoi întâlniri cu cetăţenii. „Am vrut să invităm specialişti care să le explice oamenilor cum trebuie să stea lucrurile”, spune primarul. Simplu nu a fost. „Acum 12 ani, o doamnă venise din Spania într-un sat al comunei, îşi renovase casa şi şi-a tras culoare roşie. Am pus poza casei ca exemplu negativ. M-a întrebat dacă nu îmi place casa ei. I-am zis că îmi place foarte mult, dar au intervenit specialiştii şi au spus de ce culoara aceea e nepotrivită. Nu putem să ne zugrăvim casele după culoarea partidului sau apartenenţa la o anumită comunitate”, zice primarul cu origini social-democrate, dar exclus la început de an din PSD.

„Pentru mine, compartimentul de Urbanism e cel mai important”

Anul trecut, administraţia locală a lansat, la Cluj, un concurs de arhitectură prin care a provocat arhitecţii să vină cu idei pentru amenajarea centrului celui mai generos sat al comunei – „Vatra satului Hăpria”. Concursul a avut premii pentru primii clasaţi: Premiul 1 – 5000 de lei, Premiul 2 – 3000 de lei, Premiul 3 – 2000 de lei. În urma concursului ”Vatra Satului Hăpria. Comuna Ciugud. Concurs de Arhitectură”, câștigătorii locurilor 1, 2 și 3 urmau să fie invitaţi de către Primăria Ciugud la negocieri pentru contractarea proiectului. Câştigătorii au fost anunţaţi în vară, dar deocamdată lucrurile sunt la stadiu de negocieri şi discuţii între administaţie şi arhitecţi. „E un sat cu stradă largă, cu elemente arhitecturale specifice, în care trebuia ca arhitecţii să gândească o gospodărie ţărănească în mijlocul unui parc de petrecere a timpului liber. Ideea cu concursul de arhitectură mi-a venit văzând cum pun alţii problema. Trebuie să recunoaştem că problema cu administraţiile din mediul rural e lipsa de specialişti. Dacă vreau să angajez arhitect-şef nu găsesc. Pe partea de Urbanism avem o doamnă pensionară venită de la Alba, pe care încerc să o ţin acolo. Pentru mine, compartimentul de Urbanism e cel mai important. Mai important chiar decât Investiţiile. O clădire construită, o stradă trasată nu le mai schimbi. Un drum poţi să îl reasfaltezi mâine. E foarte important cum se dezvoltă satul„, spune primarul din Ciugud.

Rezultatele concursului şi imagini. Locul 3: Studio Lukrotheka, Locul 2 – Aedilis Proiect, Locul 1 -ARHEA STUDIO.

Locul 1, ARHEA STUDIO S.R.L

Locul 2, AEdilis Proiect

Locul 3, Studio Lukrotheka

„Trebuie să avem grijă de satul românesc, de cum se dezvoltă el, să îl dezvoltăm inteligent; nu vrem să devenim doar dormitoare ale municipiilor, trebuie să câştigăm din punct de vedere economic şi arhitectural”, spune Damian, care aminteşte că primul său curs de urbanism a fost unul în Bavaria în 2003. „Nu vrem să mai lăsăm să se facă o casă într-o zonă unde nu există utilităţi. La noi, toate casele au utilităţi, folosim energie regenerabilă pentru iluminat public, avem internet în spaţii publice”, aminteşte primarul.

Citeşte şi:

Coldwell Banker: comuna Florești din Cluj, 16.000 case noi în 10 ani

şi

EXCLUSIV: Arhitectul șef al Floreștiului va fi destituit. „Mi se rupe dacă trebuie să plec din Primărie…”

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.