Închide

Când Tehnologia întâlneşte Medicina. Startupuri româneşti în domeniul sănătăţii şi exemple de eHealth cu rădăcini la Cluj

EconomieITSănătateTop News by Kristina Reştea - Ian 09, 2018 0 2502

Sursa foto: SkinVision/MIRA

 

 

Sistemul sanitar din Romania este caracterizat prin „finanţare scăzută şi utilizarea ineficientă a resurselor publice, cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor ca pondere din PIB în Uniunea Europeană, mai puţin de o treime din media UE, arată raportul „Starea de sănătate in UE. Profilul sănătăţii în 2017”, publicat de Comisia Europeană. Asta într-o ţară în care pacienţii încă se confruntă cu condiţii mizere în spitale şi cu „legea plicului”, cu un sistem afectat de corupţie, emigraţie masivă a medicilor, salarii mici şi criză de medicamente vitale. Într-un astfel de context şi având în vedere că, potrivit unei alte statistici europene, România mai e declarată şi „modestă” în ceea ce priveşte inovaţia, poate părea surprinzător că au apărut startup-uri care îşi propun să inoveze abordând domeniul medical. Ba mai mult: câteva au reuşit să atragă finanţare externă şi să ajungă pe piaţa internaţională. Ştiaţi, de exemplu, că un startup pornit la Cluj a lansat un program folosit (în România şi Marea Britanie) pentru recuperarea pacienților care suferă de afecțiuni neurologice, locomotorii, autism, distrofii? Că o altă companie cu echipă din România a creat o aplicație care reușește să identifice alunițele periculoase de pe piele? Un alt startup a creat o aplicaţie complexă ce explică etapele de dezvoltare din viaţa copilului şi oferă ghidare cu privire la vizitele la medic şi calendarul de vaccinare, iar o echipă de la Cluj a lansat o platformă care să încurajeze donarea de sânge. Cum stă Clujul (/România) la capitolul eHealth?

 

„Sănătatea în momentul de față este martora unei revoluții, care a început în ultimii ani și care se accelerează pe zi ce trece. Cu toate acestea, în România nu s-a mai descoperit sau inovat în mod semnificativ în sănătate în ultimele zeci de ani, și nu pentru că nu am fi avut minți deschise și capabile”, susţine într-un articol publicat de Pin Magazine.ro Ion Gheorghe Petrovai, care a studiat la UMF, a încercat să lanseze o aplicaţie în domeniul psihologiei şi e acum manager FreshBlood. FreshBlood e un alt semn că reuniunea Tehnologiei cu Sănătatea poate aduce oportunităţi: e o comunitate încă în formare la Cluj, care adună oameni din domeniul sănătății și oameni din domeniul tehnic, pentru proiecte comune.

Deocamdată, dacă ne uităm la cifre, mişcarea pare, într-adevăr, încă slabă. Un studiu al industriei de IT realizat de compania Encore Research la comanda ARIES Transilvania şi publicat la finalul anului trecut cuprinde o analiză locală și națională a industriei în perioada 2011-2016. Studiul cuprinde o analiză a rezultatelor financiare din ultimii şase ani a 21.345 companii la nivel naţional, dar şi un sondaj de opinie realizat cu reprezentanţi din firmele cu sedii la Cluj. Una dintre întrebări: „În ce domenii desfaceţi cele mai de succes produse?”

Fiindcă este vorba despre un procent atât de mic, încât e poate greu de găsit, vă precizăm dinainte că „Sănătatea” e la 1% în graficul de mai jos:

 

 

 

 

Acesta este contextul în care, cu aproximativ un an în urmă, actuali și viitori medici din Cluj, alături de un om cu experiență în domeniul tehnic, de product management și în startup-uri personale, au lansat la Cluj o comunitate care să pună împreună oameni din domeniul sănătății (medici, farmaciști, psihologi sau alți oameni interesați) și oameni din domeniul tehnic (it-ști, ingineri sau designeri). A apărut „FreshBlood”. „Interesul față de domeniul sănătății arătat de lumea startup-urilor și de către investitori crescuse în mod semnificativ, existau deja startup-uri plecate din România care aveau produse cu utilizare europeană sau mondială (Mira Rehab – fondată în Cluj-Napoca și mutată la Londra și Skinvision – fondată la București și mutată în Olanda) și în România creștea numărul de companii de software care dezvoltau soluții de sănătate pentru alte piețe (RTRIBE- aplicație de suport psihologic în tratamentul adicțiilor, inițiată în California și dezvoltată la Cluj-Napoca de Halcyon Mobile)”, mai spune Petrovai în articolul din Pin Magazine. Reţeaua ar vrea să lanseze şi un program de preaccelerare care să permită dezvoltarea de startup-uri healthtech până la stadiul de MVP, cu resursele și cu finanțarea disponibile în România.

Potrivit datelor oferite de iniţiatorii comunităţii, Fresh Blood are o reţea de 20 de oameni activi national şi asigură suport pentru 10 proiecte, cu o comunitate de 500 oameni intereaţi. „În România se face puţină inovaţie. Obişnuinţa românească este de a prelua şi adapta inovaţia altora. Şi prea puţin de a crea soluţii noi adaptate nouă şi apoi extinse în mai multe ţări. Şi avem nevoie să ne creştem stejarii când sunt încă mici şi să-i protejăm de capre şi furtuni”, spune Petrovai, descriind pentru Actualdecluj.ro peisajul local.

Afaceri tinere în EHealth

Acesta ne-a dat şi câteva exemple de idei în acest domeniu care se coagulează acum la Cluj: WakeZ de la Universitatea de Medicină şi Farmacie sau BabyBook (BabySteps), care se dezvoltă acum la Cluj, participant la HackingHealth, competiţie care a premiat anul trecut trei proiecte de inovaţie medicală. Printre premianţii la hackathon s-a aflat şi BabySteps, o aplicaţie care se adresează părinţilor şi explică etapele de dezvoltare din viaţa copilului şi oferă ghidare cu privire la vizitele la medic şi calendarul de vaccinare. Dacă tot am ajuns la proiecte cu sfaturi pentru părinţi, să amintim aici că iniţiatorii proiectului Peditel, un call center pediatric, au anunţat chiar anul trecut că vor să introducă aplicaţia mobilă Peditel. Petrovai a lansat şi el un proiect – Psytera, cu care a câştigat StartUp Weekend Cluj, în primăvara anului trecut. Psytera e o unealtă destinată psihoterapeuţilor, cu scopul de a gestiona mai simplu relația cu pacienții. Are scopul de a spori eficiența și confortul interacțiunii și aduce această disciplină în era digitală. “Psihoterapia e o afacere în creştere, cu o destul de slabă gestionare în ceea ce priveşte comunicarea. Soluţia ar fi o platformă destinată clienţilor, ce poate creşte eficienţa în administrare şi comunicare”, spunea Ion-Gheorghe Petrovai, în faţa juriului. Proiectul e deocamdată „parcat”, pentru că între timp a evoluat celălalt demers – FreshBlood, explică managerul.

De asemenea, să mai amintim şi că un grup de tineri de la o firmă de software din Cluj – Life is Hard – a lansat anul trecut platforma Donez450.ro, o  bază de date cu donatorii de sânge. Despre acest subiect citiţi mai multe AICI

 

Studii de caz. Cum se descurcă un startup din România pe piaţa mare

Pentru o imagine ceva mai completă a peisajului din piaţă, i-am întrebat pe reprezentanţii a două companii în ce stadiu şi-au dus business-urile, de ce a fost necesară ieşirea din România şi cum se vede ecosistemul local. Este vorba de două dintre (încă) puţinele afaceri în domeniul eHealth lansate la noi, care au reuşit să se dezvolte cu finanţare şi piaţă externă – una la Amsterdam şi cealaltă la Londra, unde de altfel au şi sedii.

Mira Rehab e o companie de software care a pornit din Cluj-Napoca, în 2011, şi a lansat o aplicație care supervizează recuperarea persoanelor cu dizabilități locomotorii. De atunci, startup-ul a luat o serie de premii, a deschis birou la Londra, a fost acceptat la DigitalHealth.London Accelerator, iar produsul său a ajuns în zeci de instituţii din Anglia şi România. Programul este folosit pentru recuperarea pacienților care suferă de afecțiuni neurologice, locomotorii, autism, distrofii. La Cluj, iniţiatorii proiectului au deschis şi un centru de recuperare. Compania are birouri în UK şi la Cluj. Clujul este încă punctul de legătură cu colaboratorii din Romania, spune Cosmin Mihaiu, unul dintre fondatorii MIRA; pe lângă partea de cercetare şi dezvoltare, la Cluj se află şi cei care se ocupă de distribuţia softului MIRA în ţară. De asemenea, la Cluj funcţionează şi un centru de recuperare MIRA. „Clujul este un oraş minunat, plin de persoane cu potenţial. Mă bucur foarte tare când aud de idei şi proiecte noi care pornesc din Cluj. Noi am deschis biroul în UK datorită invitaţiei acceleratorului Healthbox din Londra din 2012 şi am decis să rămânem în Londra pentru a continua colaborările şi relaţiile pe care le construisem pe parcusul acceleratorului. A fost un pas esenţial în vederea dezvoltării business-ului, mai ales pentru că ni s-au deschis uşor uşi spre alte tari cum ar fi Statele Unite, Canada, Spania sau Malaezia şi multe alte ţări unde am reuşit să găsim colaboratori”, spune Mihaiu.

 

Unul dintre fondatorii afacerii a povestit pentru Actualdecluj.ro şi de ce startup-ul clujean avea nevoie de sediu în capitala Marii Britanii şi planurile pentru 2018. Mai multe aici:

 

Din lumea startup-urilor din Tehnologie. Co-fondator MIRA Rehab, produs ajuns pe piaţa internaţională: “Vrem să ajungem în alte cinci ţări”

 

 

 

Din România la Amsterdam. Ce trebuie să ştie antreprenorii la început de drum: „nu e sprint, e cursă de anduranţă”

SkinVision e „unul dintre cele mai impresionante startup-uri din România”, potrivit platformei start-up.ro. Format dintr-o echipă româno-olandeză, aplicația reușește să identifice alunițele periculoase de pe piele. Mircea Popa a fondat SkinVision în 2011, atunci când, împreună cu Victor Anastasiu a folosit un soft dezvoltat la Politehnica din București de Mircea Olteanu. Căutau finanțare, iar Robbert Visser a fost unul dintre olandezii care s-au alăturat echipei. În 2012 a venit prima investiție, din Olanda, de la Personal Healthcare Solutions, iar startup-ul s-a mutat la Amsterdam. SkinVision a lucrat o vreme cu o echipă mixtă, cu oameni la București, Cluj-Napoca și Amsterdam.

Afacerea avea, aşadar, nevoie de o piaţă mai mare, spun fondatorii săi, iar România nu oferea oportunităţile necesare. Mircea Popa a detaliat pentru Actualdecluj.ro motivele mutării. „Noi aveam nevoie de bani ca să dezvoltăm soluţia mai departe. Ca să convingem investitorii, trebuia să demonstrăm nişte lucruri şi după ce ridicam investiţia o luam de la capăt cu alţi investitori. Ăsta e un ciclu care se tot repetă, fiindcă e destul de rar ca o companie să crească organic după una sau două runde de finanţare, mai ales dacă vorbim de un produs/serviciu foarte scalabil. Şi ne-am dat seama destul de repede că avem nevoie să ieşim într-o piaţă mai mare, cum ar fi UE, dar aveam nevoie de un vehicul pentru asta şi un SRL românesc nu era chiar entitatea preferată de investitori. Din cauza asta în 2012 am făcut mutarea în Amsterdam”, spune Popa. Skinvision a păstrat o parte de cercetare şi dezvoltare IT în România. „în momentul ăsta mai avem echipe în Romania, dar am început să creştem şi echipa din Amsterdam”, completează Popa. Este vorba despre aproximativ 10 persoane, în Bucureşti.

Între timp, produsul a evoluat, iar dezvotatorii săi vor să îl ducă mai departe în piaţă. „Ne-am concentrat în ultimii ani pe dezvoltarea algoritmului de analiză a nevilor. Dezvoltare în sensul de creştere a acurateţii şi uşurinţei de folosire (aici mă refer la întreaga solutie, achiziţie şi analiză a pozei). Eu zic că am ajuns într-un final într-o poziţie foarte bună din punctul acesta de vedere. Nu cred că mai există cineva cu o soluţie care să se apropie măcar de ce avem noi. La capitolul acesta ne-a ajutat foarte mult şi baza de date construită în ultimii ani (2-3 milioane de poze). Ca afacere, abia acum explorăm diferite posibilităţi de monetizare, cum ar fi companiile de asigurări sau companii de farmaceutice. Cred că acesta e şi scopul prinicpal în 2018 – să avem contracte cu diferiţi jucători din sistemul de sănătate”, spune Popa. Tot în 2018, echipa Skinvision vrea să intre cu aplicatia in Statele Unite.

L-am întrebat pe fondatorul de afacere cum se vede, din această perspectivă, ecosistemul local de startup-uri. Ce şanse are o afacere pornită de aici să ajungă “mare”? „Cred că (ecosistemul) e destul de mic şi ne lipseşte o masă critică de exit-uri de succes, dar, în schimb, creşte. Mi-e greu să zic ce şanse are o afacere să crească, pentru că sunt foarte mulţi factori de luat în considerare. Eu chiar cred că se poate. Avem avantaje şi dezavantaje. Avem programatori buni şi la costuri mult mai mici decât în Vest, dar ne lipseşte experienţa în partea de business. Părerea mea e că tocmai din această cauză o combinaţie între o echipă tehnică din România şi o echipă de vânzări/management dintr-o ţară vestică e o soluţie foarte competitivă. Chiar sunt în punctul în care încep un proiect nou şi mi-am dat seama că sunt mult mai pesimist în ceea ce priveşte ritmul de creştere decât eram când am început SkinVision. În schimb, cred că asta înseamnă că o să fim mai pregătiţi pentru ce urmează şi o să avem mult mai puţine surprize neplăcute. La început, acum 5-6 ani, eu îmi imaginam chestia asta ca un sprint, dar e de fapt o cursă de anduranţă, iar pregatirile pentru cele două feluri de competiţii sunt foarte diferite”, a constatat Popa.

 

 

Despre Tehnologie şi Medicină, vă invităm să citiţi:

Interviu. Din lumea cercetătorilor care printează organe. Julio Alemán, din SUA la Cluj, despre medicina viitorului: “Vestea bună e că îţi dăm “telecomanda” asupra vieţii tale sau o a doua şansă”

 

 

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare