Artiști pe „sens interzis” în Comunism – expoziție de patrimoniu la Muzeul de Artă

131 de lucrări adunate într-o retrospectivă care expune lucrări inedite din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca pot fi văzute, de miercuri, la muzeu. Expoziţia Sens interzis. Grafică românească, desen şi colaj din perioada 1960-1994  e deschisă în perioada 21 septembrie-16 octombrie 2016. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 21 septembrie 2016, ora 18, în sălile de la etajul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, din Piaţa Unirii.

Sursa imagine: Muzeul de Arta

Cele 131 de lucrări selectate acoperă peste treizeci de ani „de mare importanţă pentru schimbările de viziune artistică în măsură să modeleze trecerea de la modernitate şi neoavangardă, la primele semne ale artei contemporane din anii 1990”, arată organizatorii. Expoziția include lucrări ale 20 de artişti: Olimpiu Bandalac, Corina Beiu Angheluţă, Ion Bitzan, Geta Brătescu, Eva Cerbu, Marcel Chirnoagă, Roman Cotoşman, Drocsay Imre, Feszt László, Benedict Gănescu, Ala Jalea Popa, Gheorghe Leolea, Puia Hortensia Masichievici, Florin Maxa, Fred Micoş, Wanda Mihuleac, Ion Nicodim, Florin Niculiu, Simona Runcan, Clarette Wachtel. 

„Trăsătura generală care-i reunește pe toți artiștii expoziției este abaterea de la determinismul artistic prescris în epocă, într-un sens interzis de doctrina realist-socialistă. Astfel, expoziţia valorizează logica proactivă a artiştilor în faţa comandamentelor politice ale timpului, dezvăluind modurile în care aceştia au reuşit în epocă să pună în discuţie un instrumentar vizual a cărui autoritate părea de neclintit. Expoziţia se opreşte aproape exclusiv asupra graficii, tocmai pentru că în acest domeniu importul inovaţiilor estetice s-a realizat cu o accelerare sporită, prin comparaţie cu alte genuri artistice”, explică curatorul expoziției.

Sursa imagine: Muzeul de Arta

„Expoziţia Sens interzis reuneşte artişti care au înțeles să-și asume libertatea de reconectare atât la tradiția modernităţii autohtone a anilor 1920-1950, cât şi la orientările estetice internaţionale din anii 1950-1980, ceea ce va deschide drumurile artei româneşti contemporane. Prin urmare, expoziţia cuprinde atât lucrări de la începutul anilor 1960, când realismul socialist nu era încă oficial abandonat, cât şi lucrări care depăşesc cronologic pragul anului 1989. Astfel, o serie de zece colaje ale lui Roman Cotoșman, realizate între 1989 şi 1994 şi trei lucrări de Florin Maxa au fost incluse în expoziție, deoarece ele completează relevant – pentru varietatea de formule ale epocii – perspectiva artistică neoconstructivistă. Includerea unor lucrări de această factură este motivată și de semnificația specială a acestui curent în spaţiul central-est-european, unde interesul pentru neoconstructivism a reprezentat și o expresie a opoziţiei faţă de neo-clasicismul şi realismul socialist, pe care regimurile comuniste le-au impus în această parte a Europei”, explică organizatorii.

Studiul şi catalogul în care sunt prezentate lucrările sunt semnate de Dan Breaz, curatorul expoziţiei.

Expoziţia rămâne deschisă publicului până în data de 16 octombrie 2016, de miercuri până duminică inclusiv, între orele 10-17. 

Nici un comentariu

Actual de Cluj