Închide

Anul acesta atacăm Capitala Culturală Europeană. Metafora copacului a la Cluj, banii și cei zece clujeni care ne vor reprezenta în fața juriului

ActualitateCulturăTop News by Luminiţa Silea - mart. 06, 2015 2 737

2015 va fi anul în care trebuie cheltuiți mai mulți bani pentru depunerea dosarului de candidatură a orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană. S-au stabilit deja 9 teme și urmează să bată în cuie, cu buget asumat, cele 15 proiecte proiecte majore care să dea substanță dosarului.

Ca să sintetize ce s-a reușit într-un an și jumătate, directorul Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu a venit cu metafora copacului. Rădăcina e coagularea de oameni și resurse, trunchiul este conceptul (suntem The East of West, adică nici Bucureşti, nici Budapesta, o graniţă între vestul îmbătrânit şi estul exotic și salutăm cu Servus 2021), ramurile principale sunt temele, iar frunzele și florile proiectele cu care orașul va intra în competiția națională pentru titlul european. „Au fost organizate 10 prezentări publice pentru diferite grupuri profesionale, instituții culturale și universități. În urma acestui apel s-au adunat 60 de idei noi de proiecte. Am găsit 9 teme, 15 proiecte majore și sute de proiecte individuale”, a explicat Moroșanu. Acesta a adăugat că din buget asociației estimat pentru 2015, adică 450.000 de lei, se vor consuma resurse pentru plata consultanței sau deplasări în Grecia pentru încheierea unor parteneriate cu orașe grecești, având în vedere că în 2021 este anul în care și Grecia va avea o Capitală Culturală Europeană. Mai bine de jumătate din bugetul Asociației Cluj-Napoca 2021 este susținut din fonduri publice, restul fiind cotizații (70.000 lei). De la sponsori se mizează doar pe 100.000 de lei. „Până în octombrie aveam de pregătit dosarul de candidatură și trebuie să plătim și consultanții. De asemenea trebuie să pregătim zece clujeni care să ne reprezinte în fața juriului. Vom avea multe cheltuileli și mult de lucru”, a menționat Moroșanu în cadrul Adunării Generale a Asociației care a avut loc în 5 martie.

„În următoare perioadă voi avea întâlniri cu conducerea Consiliul Județean pentru a ne asuma împreună proiectele din dosarul de candidatură și susținerea finanaciară a fiecăruia dintre acestea”, a afirmat primarul Emil Boc.

Ce teme au găsit grupurile de lucru

Satul transilvan adică întărirea legăturilor culturale, artistice, sociale și turistice între orașul Cluj și arealul rural apropiat prin organizarea se activități în 7-8 sate de lângă oraș, crearea unor trasee turistice și cuturale, stimularea meșteșugarilor locali.

Creativitate socială adică dezvoltarea unor rețele la toate nivelele comunității. Unul dintre proiectele de la acest capitol are titlul Clujenii se întorc acasă și vizează angrenarea celor care au studiat sau locuit aici să revină la o cină în cartierele orașului.

Interculturalitate adică o reţea colaborativă de operatori culturali care generează activităţi care depășesc conceptele multiculturalităţii pasive de acceptanţă și toleranţă. Cum? Prin expoziţii, festivaluri, concerte, manifestări literare. caracterizate prin regândirea accesului cultural (ex. bariere de limbă), activarea periferiilor culturale, continuarea unei tradiţii de conectare europeană, contribuţia la schimbarea percepţiei și viziunii despre oraș.

Someșul de la Vest la Est adică integrarea și folosirea râului de către oraș prin realizarea unui Plan Director de unde să se desprindă proiecte care să se poată finanța din resurse locale sau europene.

Youth Legacy adică continuarea programelor Capitalei Europene a Tineretului prin dezvoltarea platformei Shared, o reţea formată din unităţile de învăţământ clujene și mediul asociativ de tineret, dedicată unor iniţiative comune care să încurajeze implicarea tinerilor în viaţa comunităţii dar și a Academiei Voluntarilor.

Artele Spectacolului adică implicarea directă a comunităţii în cadrul proiectelor de arte performative (Proiect de înfrăţie a liceelor clujene cu instituţiile și organizaţiile din domeniul artelor performative, Terapia prin artă), abordarea temei Comunismul (Cultura în bloc, spectacole/performance-uri/instalaţii pe tema comunismului, Generaţia cu cheia la gât), etc.

Centru european de artă contemporană adică o platformă multifuncţională de cercetare, expunere, educaţie şi promovare în domeniul artelor vizuale şi arhitecturii contemporane prin dezvolatrea infrastructurii deficitare a orașului la acest capitol dar și prin reinventarea muzeelor clujene.

Cluj Media City adică crearea unui centru de producție media și cinematografică, alternativă reală pentru business-ul de fil la București și Budapesta, inițiarea unor colaborări ale filarmonicii cu industria de film, crearea unui fond de film, programe de pregătire, dezvoltare antreprenorială pe producția cinematografică, dezvoltarea producției locale de film.

Treasure Cluj adică prin artă să punem în valoare orașul și să evidențiem de ce merităm prin intervenții artistice în spațiul public, scena urbană sau un proiect ambițios cu titlul Etnografie contemporană intergalactică de punere în valoare a pădurii Hoia și conenctare a sa cu muzeul etnografic.

2 comentarii

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
  • Articole similare