An bun pentru investiţii la Cluj: peste 600 de proiecte anunţate. Merită municipiul titlul de „cel mai scump oraş al ţării?”
EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - iul. 09, 2016 0 1593
661 de investiții. Atâtea au fost anunțate la nivelul județului în această primă jumătate a anului, arată cifrele din baza de date a consultanților de la IBC Focus, trimise pentru Actualdecluj.ro. Ceea ce înseamnă că semestrul I din 2016 este cel mai bun prim semestru al județului din ultimii șase ani. Județul Cluj este al doilea cel mai important județ al țării la capitolul investiții anunțate. Desigur, Clujului îi lipsesc încâ multe lucruri, în jurul orașului planează o criză a gunoaielor din cauza temei încă nerezolvate cu depozitul ecologic, capitala Transilvaniei nu are încă un centru expozițional, iar în domeniul-vedetă al momentului, IT-ul, criza de oameni începe să își spună cuvântul și outsourcing-ul e încă felie importantă din totalul afacerilor. Nu prea avem nici spații verzi, zeci de clădiri istorice se degradează în centru și autostrăzile nu ne leagă încă de Vest. Și nici de sud, de altfel. Dar avem festival după festival, societate civilă activă și cele mai scumpe apartamente din țară. Merită Clujul?
“Am luat la analiză aproape 100.000 de investiții realizate în România în perioada ianuarie 2011 – iunie 2016 de pe portalul specializat în monitorizarea proiectelor de construcții, www.raportuldeinvestitii.ro. Este cel mai bun prim semestru al județului din acești ultimi 6 ani analizați”, a sintetizat Victor Ignat, de la IBC Focus. Cele 661 de investiții anuntațe la nivelul județului în această primă jumătate a anului înseamnă o creștere de 17% față de primul semestru din 2015 și o creștere de 10% față de primul semestru din 2013, cel mai bun prim semestru al județului până acum.
La nivel naţional, judeţul Cluj se clasează după Capitală, însă înaintea judeţului Ilfov, fiind în continuare un reper pentru construcţiile industriale, inginereşti, dar şi pentru cele civile, arată datele IBC Focus.
Clujul a cunoscut în ultimii ani o creștere în volumul de proiecte rezidenţiale, spun reprezentanții IBC Focus. Chiar şi în condiţiile în care se construieşte în continuare, Clujul este cel mai scump oraş al ţării pe piaţa rezidenţială. Potrivit datelor portalului Imobiliare.ro, în iunie suma medie solicitată de vânzători în Cluj era de 1.200 euro pe metru pătrat util. Mai mult decât în Bucureşti. În Capitală, prețul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare ajunsese în prima lună de vară la 1.094 de euro pe metru pătrat. La vecinii de la Timişoara, preţurile sunt şi mai accesibile: un apartament poate fi achiziționat cu 991 de euro pe metru pătrat util (medie a preţurilor solicitate).
Menţionăm că potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2015 Clujul ajunsese la un nivel al PIB/locuitor de 10.065 euro. Era adică în urma Timişului (10.335 euro) şi mult în urma zonei Bucureşti Ilfov, care ajunge la 19.063 euro. În 2015, câştigul salarial mediu net lunar era de 2009 lei în Cluj, nu cu mult înaintea Timişului, unde acesta se situa la valoarea de 1986 lei şi, din nou, mult în urma Capitalei, cu o medie de 2623 de lei.
Este Cluj-Napoca pe drept cel mai scump oraș al țării? – răspunde Victor Ignat, IBC Focus
„Da. Şi nu. Motivele pentru care spui “da” sunt la fel de multe ca cele pentru “nu”. Pentru fiecare argument, există un contraargument. În mod normal şi de obicei, capitala unei ţări se evidenţiază ca cel mai scump oraş al ţării. Ce se întâmplă la Cluj-Napoca poate fi considerat paradoxal. Preţuri crescute artificial, poate puse pe seama unui progres pe care nimeni nu-l putea anticipa acum 15 ani, când despre Cluj-Napoca se vorbea abia după ce epuizai subiectele Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Constanta, Braşov si uneori Craiova. S-a creat un mix educaţional-business-cultural-entertainment, care a dat capitalei Ardealului reperul şi avântul pe care nici ea nu le spera. De ani de zile se vorbeşte de Cluj-Napoca ca fiind un Silicon Valley al Europei. Dacă nu ai în cercul tău cel puţin 3-5 prieteni care lucrează în IT, sigur ai un prieten care cunoaşte cel puţin 10”, arată Victor Ignat.
De fapt, Clujul nu este, cu siguranţă, Silicon Valley, iar asta o ştiu cel mai bine cei din interiorul pieţei. Despre serviciile oferite de companiile din Cluj și situația actuală a industriei puteți citi și într-un interviu cu Dan Koblicska, Altran:
De ce “Clujul – Silicon Valley” e un mit: schița industriei locale IT, desenată din interiorul industriei
De altfel în ultima perioadă se întețesc vocile care vorbesc despre nevoia de inovare în companiile care operează în România, în defavoarea lucrului în sistem outsourcing. Spre exemplu, despre “bula IT” (a cărei spargere e prezisă de unii jucători din piață), Daniel Metz, CEO NTT Data România, spune că există câteva “supape” de salvare. “O creștere agresivă a costurilor operaționale conduce la o bulă. Când costurile cresc anual cu 10-15% și prețurile din piață cu 1-3%, lucrurile nu pot să funcționeze. Dar ceea ce am observat este că atunci când produsul pe care îl oferi are valoare adăugată substanțială, piața este dispusă să plătească un preț mult superior. Industria IT poate să își optimizeze serviciile și să renunțe la cele foarte simple”, recomanda Metz.
Citește mai multe aici:
Companie clujeană de IT cu 1000 de angajați și brand japonez pleacă în Serbia să caute oameni
Pe de altă parte, Clujul este totuşi unul dintre cele mai active oraşe din ţară în materie de afaceri „tinere”. Şi s-a mai dezvoltat ceva: Clujul fesivalier. „Business-urile s-au dezvoltat, iar salariile tentante au atras tineri. Tinerii au venit cu idei, avant şi entuziasm. De la ei au au pornit evenimente care au pus şi mai mult lupa pe oraş. Sute de mii de oameni din ţară şi străinătate vin în Cluj pentru efervescenţa oraşului de pe perioada verii. Brusc şi dintr-o dată, un oraş ce acum 5 ani era pustiu vara este punct de atracţie european. De la tineri au pornit multe start-up-uri care s-au transformat ulterior în afaceri mature. Oraşul i-a adoptat pe toţi. Le-a dat posibilitatea să se exprime, să se faca remarcaţi şi să-şi coloreze identitatea. Cifrele ONRC arată că în România sunt aproape 31.000 de SRL-D-uri. Cele mai multe sunt din Bucureşti (4.200), însă Clujul e foarte aproape (3.700), remarcabil, mai ales pentru un oraş cu o populaţie de aprope 5 ori mai mică. După Cluj urmează, la o distanţă considerabilă Timiş (1.900), Maramureş (1.300) şi Dolj (1.300). Vorbim şi de evenimente culturale, cel mai mare festival de film din România şi unul care devine încet unul important şi în Europa”, menţionează Victor Ignat. „Răspunsul la întrebarea dacă este sau nu, pe merit, cel mai scump oraş al ţării, este unul subiectiv. Pe de o parte, pui în balanţă preţul unei călătorii cu autobuzul, un km cu taxi, chiria pe o lună, o cafea pe terasă în centrul vechi, iar de cealaltă parte lucrurile pe care ţi le oferă şi pe care le ai la îndemână şi pe care de cele mai multe ori ţi-e greu să le măsori. Cum ar fi fost să mergi la TIFF în alt oraş? Să cumperi bilete pentru Ultra, Tomorrowland sau Peninsula, nu pentru Untold sau Electric Castle? Să vrei să vezi o scenă pentru balet pe un lac din Milano, nu pe Chios, să asculţi o piesă de operă într-o piaţă din Viena, nu în Piaţa Unirii? Cum ar fi fost să nu ai la îndemână facultăţi, licee şi scoli de top din ţară? Sunt lucruri luate “for granted” pentru care nu toţi sunt dispuşi să plătească în plus”, conchide Victor Ignat.
