Închide

Actorul care a condus Clujul când au răsturnat comunismul: "A trecut un sfert de secol și noi am făcut din comuniști bolșevici"

ActualitateIstorieRecomandarea redacțieiTop News by Mihai Prodan - dec. 20, 2014 0 2303

Omul care a ținut frâiele revoluționarilor din Cluj în tulburile vremi ale Revoluției, ales șef al acestora și coordonator al tuturor activităților din județ în timpul schimbării regimului comunist, a plecat dezamăgit din funcție după 10 zile și s-a retras scârbit din sistem după 25 de ani. Vorbim despre faimosul actor Dorel Vișan, care a condus primul „guvern” local din Cluj, de după Revoluția din 1989, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională. „A trecut un sfert de secol și noi am făcut din comuniști bolșevici”, spune acum Vișan, dezamăgit.

CPUN a fost organismul provizoriu prin care era condusă țara imediat după Revoluție, în ianuarie 1990. La Cluj, acesta a fost condus de celebrul actor Dorel Vișan, care era la acel moment și președintele Frontului Salvării Naționale Cluj. Doar zece zile a condus Vișan acest organism iar după 25 de ani i se confesează reporterului actualdecluj.ro: „Am fi vrut să facem o țară normală, dar nu se putea”.

Dorel Vișan are 77 de ani și s-a retras la țară, în satul natal Tăușeni din comuna Bonțida, unde ține frâiele unei mici gospodării – cam cum, în decembrie 1989, ținea frâiele revoluționarilor care schimbau regimul comunist. „Până când am fost eu acolo am stăpânit acest Front al Salvării Naționale, deși era format din oameni foarte diferiți”, spune el. „Și am ținut așa o anumită balanță a orașului, pentru că eu pentru ultima dată am adunat toți factorii de răspundere ai Clujului. I-am adunat într-o dimineață împreună cu generalul Topliceanu și o parte din Frontul Salvării Naționale , am vorbit cu ei și ne-am înțeles ce trebuie să facă pentru a se păstra liniștea în oraș și să nu se întâmple dezechilibre, nici în alimentație, nici în aprovizionare, nici în transport, nici în școli și în toate problemele orașului. Mi-au și spus ei mai târziu, după ani de zile, că a fost ultima dată când au fost chemați la Județeana de partid”.

Cât a condus acest CPUN, Vișan i-a arestat pe șefii Miliției și Securității – dar și pe șeful Județenei de Partid a PCR, Ioachim Moga. „Arestarea șefului Miliției, arestarea șefului Securității noi le-am făcut. Și vreau să spun că și șeful Miliției, și șeful Securității au cooperat cu noi, în sensul că au dezarmat toți securiștii, i-au oprit la sediu și i-au închis acolo”, spune șeful de atunci al revoluționarilor.
„În ciuda unor oameni apucați  care au fost acolo, s-a ținut un echilibru până au venit doamna Cornea cu oamenii ei, care au avut pretenții și așteptări mai mari decât putea face acest Front al Salvării. Au cerut lucruri care nu se puteau face atunci, anumite lucruri trebuiau făcute în timp, nu se puteau face atunci – dărâmarea comunismului, pentru că încă erau oameni acolo, nu te puteai elibera de oameni pătați, pentru că oamenii aceia erau singurii oameni informați, care știau niște lucruri în legătură cu transportul, relațiile dintre oameni și județeana de partid și așa mai departe. Nu puteai rupe o lume dintr-o dată, doar pentru că vrea doamna Cornea; ea trebuie să se rupă încet, cu necazurile și lucrurile bune”.

dorelvisan

Dorel Vișan explică și momentul în care grupul de revoluționari a intrat în cabinetul șefului PCR Cluj, Ioachim Moga, din cabinetul său din clădirea care acum găzduiește Instituția Prefectului. „Domnul Moga era foarte speriat, a fost foarte marcat de tot ce se întâmpla. Niște tineri l-au prins de umeri și l-au tras în spate. Eu vorbeam cu el și am spus „stați măi fraților, ce faceți?”. „Vrem să-l aruncăm de sus, că-l cere poporul”. Am spus „nu-l aruncați, că-l arestez”. Din momentul acela am devenit șeful Revoluției, pentru că toată lumea a crezut că la mine era puterea, deși nu era la mine. Eu am scos un cuvânt pe gură, că îl arestez, și într-adevăr l-am și arestat, l-au păzit doi tineri până când am rezolvat să poată pleca și să poată rămâne la dispoziția Revoluției. Și a mers acasă cu condiția să rămână acasă, am pus oameni la pază, un fel de arest la domiciliu fără să avem decât puterea revoluționară. Nu aveam nicio legitimitate decât de la mine putere, ca președinte al puterii noi l-am obligat să stea la domiciliu și a și stat”. 

Ales ca șef al revoluționarilor, Dorel Vișan a renunțat după doar zece zile. „Am plecat cu regretul că gândurile și credința cu care am mers eu acolo sunt departe de a se putea realiza, și s-a dovedit în timp că așa a și fost – că va fi dreptate, libertate, că oamenii vor fi oameni și uite că nu s-a prea realizat nici una dintre ele. Aș fi vrut să se schimbe într-o lume a oamenilor, o lume a dreptății legii. O lume în care să se respecte cel puțin cele trei principii ale lumii primitive – să nu furi, să nu minți și să nu fii leneș. Toate cele trei principii au murit. Furăm, mințim și nu muncim. Cu gândurile astea am plecat de acolo și cu ele am rămas”.

L-am întrebat ce ar fi vrut să schimbe dacă ar fi rămas la conducerea acestui „guvern local” dacă ar fi avut pârghiile să facă aceste schimbări. „În perioada aceea nu se putea schimba regimul, dar se putea ține un echilibru. La Cluj, după ce am venit noi nu au mai fost morți, nu au fost incidente decât foarte puține, care nu au fost grave.
Toate lucrurile au mers normal – aprovizionarea, transportul, munca oamenilor. Au început sindicatele să conducă și s-a dus dracului tot. Am fi vrut să facem o țară normală, dar nu se putea. Normalitatea era o trecere controlată către capitalism, păstrarea lucrurilor care erau bune și desființarea celor care erau rele. Și astăzi dacă se făcea așa noi aveam locuri de muncă, aveam uzine, aveam tractoare la Brașov, aveam vase de diferite calibre la Constanța, aveam oțel – 14 milioane de tone anual, nu 3, 1.600 de excavatoare pe an și nu nici unul, aveam 600 de vagoane de călători pe an și nu nici unul, și lista ar putea continua”.

Cum s-a ajuns aici? „S-a distrus tot ce a făcut societatea care când s-a desființat avea o organizare. Deci când am desființat această societate ea avea o organizare stabilă, făcând și lucruri care nu erau bune. Dar dacă acea organizare stabilă rămânea ca bază a societății viitoare, atunci aveam tot ceea ce am spus. Comunismul a făcut niște lucruri oribile la începutul lui, a distrus oameni de mare valoare, a distrus bunuri de mare valoare, dar încet-încet el s-a redresat și s-a cristalizat într-o societate normală. După aceea  încet-încet l-am transformat într-o societate liberă și anormală”.

Neobișnuită această atitudine, mai ales venind din partea unui reputat actor, cu atât mai mult cu cât acesta a condus revoluționarii din Cluj și a ajutat la reașezarea societății după Revoluție – dar Vișan explică: „nu am nostalgia comunismului, ci a unei lumi umane. Și indiferent cine mă combate pentru treaba asta, că lumea de azi e mai umană decât aia, nu am să pot să-l cred. Experiența și viața mea arată că nu e așa. Ne-am transformat într-o lume urâtă, după ce am compromis comunismul am avut puterea să compromitem și capitalismul, care oricum era compromis. Nici Lenin n-a fost tâmpit când a spus că intră în putrefacție și uite că a intrat”.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu