Cât de mare era Securitatea la Cluj în ultimii ani ai comunismului: 251 de cadre, dintre care 45 de femei

Istorie by Actual de Cluj - sept. 14, 2026 0 45

Securitatea avea 251 de cadre în județul Cluj în septembrie 1988, dintre care 45 erau femei, potrivit unor documente aflate în arhiva CNSAS, datate 24 septembrie 1988 și publicate azi. Clujul avea astfel unul dintre cele mai numeroase aparate județene de Securitate din România, după București, Constanța, Timiș și Prahova. Datele sunt prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității într-o analiză care reconstituie, pe baza documentelor originale din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40, Cabinet Iulian Vlad, dimensiunea Departamentului Securității Statului (DSS) la finalul regimului comunist.

În total, aparatul Securității avea la 24 septembrie 1988 nu mai puțin de 14.629 de angajați. Calculul includea 8.760 de cadre din aparatul central și trupele de Securitate, la care se adăugau 5.869 de cadre din aparatul teritorial, respectiv cele 40 de județe și Securitatea Municipiului București. În total erau incluși și aproximativ 1.200 de muncitori civili fără grad militar, care asigurau activități tehnice, logistice, administrative și de întreținere. Din total, 6.023 de cadre, adică 41,17%, lucrau în aparatul central al DSS din București. Trupele de Securitate însumau 2.737 de cadre, reprezentând 18,71%, iar aparatul teritorial avea 5.869 de cadre, respectiv 40,12% din total.

Clujul se afla în partea superioară a clasamentului județean. Inspectoratul Județean de Securitate Cluj avea 251 de cadre, dintre care 206 bărbați și 45 de femei. Era al patrulea cel mai numeros aparat județean, după Constanța, cu 285 de cadre, Timiș, cu 271, și Prahova, cu 261. Peste Cluj se afla și Securitatea Municipiului București, care avea 557 de cadre, însă aceasta era o structură distinctă de inspectoratele județene.

Potrivit CNSAS, dimensiunea aparatului din teritoriu era adaptată importanței economice, strategice și sociale a fiecărei zone. În cazul Clujului, efectivul ridicat era asociat inclusiv statutului de important centru universitar și cultural.

În aparatul central din București se aflau cele mai mari concentrări de personal ale DSS. Direcția a IV-a de Contrainformații Militare avea 1.022 de cadre, în timp ce Unitatea Specială „F”, care se ocupa de filaj și supraveghere, avea 745 de cadre. Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă (USLA) avea 772 de cadre. Alte structuri centrale aveau efective importante: Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări și ascultări, avea 466 de angajați, iar Unitatea Specială „S”, care controla corespondența, scrisorile, coletele și trimiterile poștale, avea 356 de angajați.

Direcția I, care se ocupa de informațiile interne și de monitorizarea vieții politice, sociale și culturale, avea 103 angajați în aparatul central. Direcția II, axată pe contrainformațiile din sectoarele economice, avea 152 de cadre, iar Direcția III, de contraspionaj, avea 213 cadre.

Datele CNSAS arată și structura de gen a aparatului represiv. În septembrie 1988, în întregul DSS lucrau 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților. În aparatul central erau 954 de femei, în structurile teritoriale 1.089, iar în trupele de Securitate 254.

La Cluj, cele 45 de femei reprezentau aproximativ 18% din efectivul Inspectoratului Județean de Securitate. Proporția era apropiată de cea înregistrată în ansamblul structurilor teritoriale, unde femeile reprezentau 18,55% din cadre.

Accesul femeilor la funcțiile de conducere era însă extrem de redus. La nivelul întregului DSS existau doar 22 de femei în funcții de conducere, din cele 2.297 de femei încadrate. În aparatul central erau 11 femei în funcții de conducere, alte 11 în structurile teritoriale, iar în trupele de Securitate nu exista nicio femeie într-o funcție de conducere.

În teritoriu, după Securitatea Municipiului București, cele mai mari efective erau în județele Constanța, Timiș, Prahova, Cluj și Brașov. La polul opus se afla Covasna, cu 73 de cadre, dintre care 12 femei și 61 de bărbați. Sălajul avea 76 de cadre, dintre care 20 de femei, iar Ialomița avea tot 76 de cadre.

Distribuția arată diferențe importante între județe. Constanța avea 285 de cadre, Timiș 271, Prahova 261, Cluj 251 și Brașov 212. În categoria următoare se aflau Dolj, cu 198 de cadre, Hunedoara, cu 184, Iași, cu 182, Bihor, cu 169, Mureș, cu 165, Argeș, cu 161, Suceava și Galați, cu câte 156, Bacău, cu 156, Arad, cu 154, Sibiu, cu 144 și Maramureș, cu 134.

Potrivit CNSAS, documentele permit pentru prima dată o imagine integrată asupra dimensiunii aparatului Securității la finalul regimului comunist, prin corelarea efectivelor aparatului central, trupelor de Securitate și structurilor teritoriale.

Pe judeţe efectivele Securităţii erau distribuite astfel:
Peste 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
· S.M. București: 557 cadre (58 femei / 499 bărbați) — de departe cea mai mare unitate din țară.
· S.J. Constanța: 285 cadre (50 femei / 235 bărbați) — port strategic, activitate intensă de contraspionaj și control străini.
· S.J. Timiș: 271 cadre (49 femei / 222 bărbați) — județ de frontieră sensibil, puternic monitorizat.
· S.J. Prahova: 261 cadre (39 femei / 222 bărbați) — nucleu industrial masiv (rafinării, extracție petrolieră).
· S.J. Cluj: 251 cadre (45 femei / 206 bărbați) — centru universitar și cultural de importanță regională.
· S.J. Brașov: 212 cadre (34 femei / 178 bărbați) — puternic centru industrial și turistic vizat de regim.
Între 130 – 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: județe cu populație semnificativă sau activități economice importante (minerit, industrie grea, zone de graniță):
· S.J. Dolj: 198 cadre (33 femei / 165 bărbați)
· S.J. Hunedoara: 184 cadre (32 femei / 152 bărbați) — Valea Jiului și combinatele metalurgice (zonă de risc greve).
· S.J. Iași: 182 cadre (35 femei / 147 bărbați) — frontieră estică și centru universitar.
· S.J. Bihor: 169 cadre (31 femei / 138 bărbați) — frontieră vestică.
· S.J. Mureș: 165 cadre (27 femei / 138 bărbați)
· S.J. Argeș: 161 cadre (28 femei / 133 bărbați)
· S.J. Suceava: 158 cadre (28 femei / 130 bărbați)
· S.J. Galați: 156 cadre (36 femei / 120 bărbați) — combinatul siderurgic și zonă portuară.
· S.J. Bacău: 156 cadre (29 femei / 127 bărbați)
· S.J. Arad: 154 cadre (26 femei / 128 bărbați) — nod de frontieră vestic rutier și feroviar.
· S.J. Sibiu: 144 cadre (25 femei / 119 bărbați)
· S.J. Maramureș: 134 cadre (23 femei / 111 bărbați)
Între 95 – 129 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
· S.J. Caraș-Severin: 128 cadre (21 femei / 107 bărbați)
· S.J. Neamț: 122 cadre (22 femei / 100 bărbați)
· S.J. Buzău: 114 cadre (20 femei / 94 bărbați)
· S.J. Dâmbovița: 112 cadre (19 femei / 93 bărbați)
· S.J. Mehedinți: 109 cadre (18 femei / 91 bărbați)
· S.J. Brăila: 108 cadre (22 femei / 86 bărbați)
· S.J. Olt: 106 cadre (18 femei / 88 bărbați)
· S.J. Alba: 105 cadre (21 femei / 84 bărbați)
· S.J. Vâlcea: 104 cadre (19 femei / 85 bărbați)
· S.J. Teleorman: 102 cadre (18 femei / 84 bărbați)
· S.J. Gorj: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Vaslui: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
· S.J. Satu Mare: 96 cadre (26 femei / 70 bărbați)
Sub 95 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: aici regăsim în general județe mici ca suprafață/ populație, preponderent agricole sau cu riscuri de securitate considerate minime de către regim:
· S.J. Tulcea: 94 cadre (16 femei / 78 bărbați)
· S.J. Botoșani: 93 cadre (18 femei / 75 bărbați)
· S.J. Vrancea: 91 cadre (16 femei / 75 bărbați)
· S.J. Harghita: 91 cadre (15 femei / 76 bărbați)
· S.J. Bistrița-Năsăud: 82 cadre (16 femei / 66 bărbați)
· S.J. Giurgiu: 81 cadre (14 femei / 67 bărbați)
· S.J. Călărași: 78 cadre (15 femei / 63 bărbați)
· S.J. Ialomița: 76 cadre (13 femei / 63 bărbați)
· S.J. Sălaj: 76 cadre (20 femei / 56 bărbați)
· S.J. Covasna: 73 cadre (12 femei / 61 bărbați) — cel mai mic aparat județean din țară.

Citește și:

Cum funcționa Securitatea din Cluj la începutul anilor ’80: date dintr-un articol ”strict secret” al șefului Securității din Cluj

”Strict secret”: cum își recruta Securitatea turnătorii la Cluj

Nici un comentariu