Închide

21 de asociații civice îi cer lui Tișe să pună umărul la crearea celei mai lungi piste de biciclete și de plimbare din România, de-a lungul Someșului. „Proiectul are potențial să devină un model la nivel național”

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - nov. 02, 2021 0 182

Realizarea celei mai lungi piste de biciclete și de plimbare din România, de-a lungul Someșului, din comuna Florești până în Cluj-Napoca se impiedică de aspecte legislative deoarece trece pe teritoriul rezervelor de apă administrate de Compania de Apă Someș. Primul pas pentru deblocarea situației este realizarea unui nou studiu hidrologic de către forul tutelar -Consiliul Județean – pentru retrasarea zonei de protecție sanitară și deschiderea unui fâșii din zona Muzeul Apei pentru ca pista să se realizeze, arată organizațiile civice care s-au alăturat demersurilor pornite anul trecut de SOS Cluj, asociația fostului deputat Adrian Dohotaru.

 

Anul acesta, SOS Cluj împreună cu asociațiile Mini Mass și Clujul Sustenabil au pornit o campanie – susținută prin evenimente în cadrul ediției din 2021 a Someș Delivery derulată în Florești și Cluj-Napoca – „Someșul, culoar verde-albastru” prin care se dorește înființare unei piste de biciclete și de plimbare între Gilău – Florești și Cluj-Napoca, pe malul Someșeului, chiar până la Apahida, Jucu și Bonțida.

Pista propusă este metropolitană într-o primă fază pe 40 de kilometri, de la Gilău,prin Florești, spre Cluj-Napoca, apoi Apahida, Jucu și Bonțida. Sunt importante și conexiunile ulterioare, spre lacurile din Munții Apuseni, prin care va fi conectat lacul Gilău de Someșul Caldși Tarnița, concomitent cu legarea Bonțidei de Gherla și Dej, tot pe malul râului.

La memoriul redactat de asociațiile implicate în campania  „Someșul, culoar verde-albastru”s-au alăturat acum și două coaliții naționale, Rețeaua Naturii Urbane și Apele Unite ale României. Reprezentanții asociațiilor consideră  că un asemenea culoar verde-albastru pe axa Someșului Mic este o componentă oportună și un proiect-pilot, cu potențial de model la nivel național, pentru o necesară schimbare de paradigmă  în domeniul strategiilor de dezvoltare teritorială.

În total, 21 de asociații cer Consiliului Județean Cluj realizarea unui nou studiu hidrologic de retrasare a zonei de protecție sanitară a rezervelor de apă a Clujului (administrate de Compania de Apă Someș aflată în subordinea instituției) în așa fel încât pista să poată fi realizată .

„Legislația actuală, prin legea 122/2020, precum și contextul actual în care se află Clujul și Floreștiul din punctul de vedere al alimentării cu apă elimină obstacolele majore care stăteau în
calea acestui proiect. Acum este legal posibil ca autoritățile administrației publice locale să facă lucrări de investiții pe malurile apelor și pe alte terenuri din domeniul public al apelor chiar dacă
nu sunt în proprietatea sau administrarea lor. Pistele de biciclete între Cluj și Florești, delimitate de traficul rutier, ar ajuta la descongestionarea circulației între cele două localități. Peste 60.000 locuitori din Florești circulă aproape zilnic spre Cluj-Napoca,  iar lor li  se adaugă  tot mai mulți  oameni din Gilău,  Luna și alte localități  din zonă. Pista de biciclete  are potențialul de a fi cea  mai circulată și cea mai lungă din țară datorită geografiei Clujului, populației tinere mutate la nivel metropolitan, dar și a frumuseții râului Someș în zonele adiacente Clujului și a lacurilor de-a  lungul cursului de apă. În jurul lor se pot amenaja spații verzi și arii naturale periurbane”, arată cele 21 de asociații care au semnat și un memoriu adresat Consiliului Județean.

„Am mai cerut în trecut Consiliului Județean și companiei să lase o fâșie de tranzit. Noutățile constau acum în trei lucruri. În primul rând, am venit cu argumente în plus legate de faptul că lacurile din  amonte  pot să furnizeze  apă dacă sunt probleme  la vreunul dintre ele.  În al doilea rând,  suntem mai multe asociații de mediu  care ne solidarizăm și arătăm că nu punem  în  pericol rezervele de apă ale orașului. În al treilea rând, arătăm trasee precise, unul dintre ele la limita companiei, ceea ce înseamnă doar că trebuie mutat gardul câțiva metri”, a arătat Adrian Dohotaru, coodonatorul SOS Cluj.

„Porțiunea din Cluj de la capătul cartierului Grigorescu, până la strada Lacului din Florești este singura zonă unde realizarea pistei pentru biciclete și a aleii pietonale pe culoarul Someșului
Mic, pe toată lungimea lui, fără diferențe mari de nivel, ridica o problemă serioasă. Situația poate fi ușor și suficient de rapid rezolvată de autorități, încât proiectul să poată beneficia inclusiv de  finanțare din PNRR și viitorul POR, proiectul având șanse maxime dacă se face la timp documentația.  Va fi util și pentru plimbări și excursii, turism și sport, dar și pentru a înlocui autovehicule pentru mulți oameni care fac deplasări zilnice între Florești și Cluj. Potențialul este enorm și ar fi în viitor integrat într-una dintre magistralele  naționale  și chiar  internaționale  de  mobilitate  nemotorizată, rețeaua EuroVelo”, a semnalat și avocatul Radu Mititean, directorul Clubului de Cicloturism Napoca și președintele Federației Bicicliștilor din România.

Pentru a vedea care sunt dorințele clujenilor la nivel metropolitan, reprezentanții  Asociațiilor SOS, MiniMASS și Clujul Sustenabil analizează, alături de cercetători de la Universitatea
Babeș-Bolyai, răspunsurile clujenilor dintr-un chestionar pe această temă. Concluziile vor fi prezentate mai apoi autorităților. Deocamdată, supun inițiatorii, există aproape 500  de  răspunsuri, dar sunt invitați în continuare cât mai mulți locuitori din Cluj și zone limitrofe unde trece râul sau afluenți ai Someșului mic, să completeze chestionarul, disponibil AICI.
Cine ere Județului să se implice pentru crearea celei mai lungi piste de biciclete și plimbare din România: 

Organizații active în zona metropolitană Cluj-Napoca: Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S., Asociația MiniMass / Someș Delivery, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația
Clubul de Cicloturism Napoca, Asociația Natura Transilvaniei, Umbrela verde, Asociația GO4FUN.

Entități din rețeaua Naturii Urbane: Asociația Parcul Natural Văcărești, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, Centrul de Ecologie  Montană,  Funky Citizens,  Societatea Ornitologică  Română,  Bio – Tim, Grupul de Acțiune Locală  Ruralis, Asociația Civica, Centrul  pentru  Arii  Protejate  şi Dezvoltare  Durabilă Bihor  (C.A.P.D.D.).

Federația Bicicliștilor din România.
Coaliția Apele Unire ale României: Asociația Unda Verde, Fundația DALA, WWF România, Asociația Ivan Patzaichin – Mila23, Centrul de Cercetări Subacvatice.

Traseu propus pentru pistă:

sursă foto: SOS Cluj

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

  • Articole similare