Cluj-Napoca, lider la prețuri imobiliare, începe să înregistreze scăderi. Cum au evoluat sumele cerute în ultimii doi ani
Uncategorized by Kristina Reştea - aug. 29, 2022 0 339
Cluj-Napoca e mult deasupra celorlalte mari orașe din țară în ceea ce privește prețurile cerute pe apartamente, dar sumele au scăzut cu 2,2% față de vârful atins în luna mai. Inversarea de trend persistă: piața imobiliară din România își continuă trendul ușor descendent. După vârful și schimbul de trend din iunie 2022, prețurile cerute de către vânzători confirmă “trendul categoric descendent” atât la nivel național, cât și în unele dintre orașele mari, arată datele urmărite de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Graficul este realizat pe baza datelor platformei Imobiliare.ro, care urmărește evoluția prețurilor cerute de proprietarii și agențiile care scot pe piață proprietăți.
În iulie, media prețurilor cerute ajunsese la 1722 euro/mp, în scădere cu 23 de euro față de luna precedentă, dar cu 244 euro mai mult decât în urmă cu un an.
În marile orașe prețurile au crescut din martie 2020, dar în mai – iunie, în trei dintre cele mai mari orașe din țară – București, Cluj-Napoca și Constanța, “liniile” au început să coboare.
În contextul inflaționist actual, marcat de scăderea veniturilor și de creșterea costurilor de creditare, o serie de observatori din piață se așteaptau la corecții.
“Creșterea accentuată a dobânzilor de referință, în special a ROBOR-ului, cu mult peste creșterea ratei de politică monetară a BNR este principalul factor care a determinat o scădere a cererii imobiliare. La aceasta se adaugă desigur factorii sezonieri, perioada concediilor de vară fiind tradițional o perioadă mai liniștită pe piața imobiliară. Nu ne așteptăm la o scădere prelungită a prețurilor imobilelor, din mai multe considerente. O parte însemnată a tranzacțiilor (aproape 60%) se efectuează încă prin numerar, fără credit ipotecar, ceea ce înseamnă că populația mai are rezerve substanțiale pe care să le investească. Pe de altă parte rata inflației se pare că a ajuns la o plafonare și, dacă într-adevăr aceasta se va transforma într-un proces de dezinflație, atunci automat dobânzile intră și ele pe pantă descendentă, oferind posibilitate cererii imobiliare să își revină”, spune Nagy Bálint Zsolt, membru în echipa Romanian Economic Monitor, citat de Economedia.
