Tags Posts tagged with "Gara Cluj"

Gara Cluj

sursa foto: Facebook

Un proiect al unui student la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca prin care călătorii pot să-și cumpere cărți de la tonomat a ajuns și în gara din Cluj. Tonomatul de carte a fost amplasat sub panoul cu mersul trenurilor și oferă doritorilor cărți cu prețuri între 5 și 50 lei.

Tonomate similare sunt amplasate și în gările din București, Brașov și Constanța. O dată pe săptămână, studentul cu inițiativa, Raul Rafa, spune că alimentează tonomatul cu noi titluri. Cumpărători au de unde alege, fiecare după preferinţe, fie că sunt tineri sau mai în vârstă. Cărţi se găsesc atât de la editurile din Cluj căt şi din Bucureşti.

Unii dintre cei care au văzut tonomatul au salutat ideea în contextul în care călătoriile cu trenul prin România durează infinit de mult și o lectură este binevenită.

 

by -
0 812

Dacă în domeniul mașinilor rutiere lucrurile sunt clare, în cel al transportului feroviar aflați că dacă vrei să circuli cu trenul vei petrece în vagon tot atât de mult timp ca în ultima parte a secolului al XIX-lea.

Stă dovadă experiența de călătorie a unui american ce a vizitat Ardealul în urmă și a poposit pentru o vreme și la Cluj. De aici, acesta a luat-o spre Brașov.  Reportajul de călătorie în Transilvania a fost publicat de New York Times în ediția sa din 28 septembrie 1884 și e semnat doar cu inițiale, D. K. Ne atrage atenția următoarea remarcă: “expresul parcurge în opt ore cele 220 de mile dintre Kolozsvar și Brazso (Cluj-Napoca și Brașov-n.red.)”.
Cele 220 de mile de care vorbește autorul sunt cei aproximativ 350 de kilometri de cale ferată ce leagă și acum Cluj-Napoca de Brașov.
Să remarcăm oferta CFR Călători pentru această rută: dacă vreți să porniți mâine din Cluj-Napoca spre Brașov aveți la dispoziție șapte trenuri, începând cu ora 9.30 iar ultimul fiind programat aproape de miezul nopții. Acestea fac nu mai puțin de șapte ore, ba cel de la ora 19.25 are o durată de călătorie de peste opt ore.

clujbrasovcfr

 

locomotiva vechiul cluj Să mai spunem că autorul reportajului putea nimeri mai rău, din acest punct de vedere: trenul său a făcut opt ore pe această rută, dar cu puțin timp înainte, în 1873, făcea nu mai puțin de 20 de ore; modernizarea din 1890 a căii ferate a permis însă scurtarea semnificativă a timpilor de parcurs, ceea ce nu mai putem spune că s-a întâmplat în ultimii 100 de ani.
Calea ferată Oradea – Cluj – Brașov a fost înființată după ce în 1867 în parlamentul de la Budapesta ministrul de resort Miko Imre și-a prezentat planul de rețea de căi ferate ungare ce prevedea construcția a 25 de astfel de căi de rulare, iar pe poziția a doua se afla cea care ajungea în Brașov prin Cluj. Concursul pentru construirea și exploatarea acestei căi ferate a fost publicat în 2 iulie 1867. Tronsonul Oradea – Cluj a fost câștigat de firma Warring Brothers iar lucrările au început în toamna anului 1868. În 7 ianuarie 1869 era pusă piatra de temelie a gării Cluj, clădirea era finalizată în același an, o dată cu trei linii de circulație, iar prima călătorie e marcată în 5 august 1869, doar până în Baciu și retur, cu 60 de călători.

sursa foto: Mihai Chereji

Lucrările de modernizare a Pieței Gării au fost încheiate de curând. S-a revitalizat piațeta din fața gării, au fost amenajate și interconenctate pasajele subterane de subtraversare a zonei și s-a reorganizat circulația din zonă. Miercuri, oficialii primăriei, au mai fost o tură în zonă, iar primarul a anunțat că a dat curs unei dorințe arzătoare a clujnilor exprimată pe FaceBOC, aceea de a se permite virajul la stânga de pe I.L. Caragiale spre Piața  Gării. Clujenii spun însă că primăria n-a procedat chiar bine când a desființat trecerile de pietoni în favoarea pasajelor subterane, mai ales că persoanele în vârstă sau cele cu dizabilități accesează foarte greu respectivele pasaje pentru subtraversarea pieței.

“Pasajele nu oferă nici o posibilitate persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă (să vedeți cum de-abia urcau bătrâni în cârjă scările, mânați spre pasaj de poliția locală), care miros a pișat, care au scări foarte alunecoase iarna. Și asta într-o zonă unde, de când stau eu acolo (7-8 ani), n-am văzut nici un blocaj în trafic, deși Horea se blochează mai înspre centru. Dar ce contează, să treacă moșii și babele prin pasaj, să poa’ să circule mașinile în voie. Voi face și o plângere formală la primărie pe tema asta, dar am observat că fără un pic de mustrare în public, nu se poate”, este prima critică adusă în spațiul virtual proiectului primăriei de modernizare a Pieței Gării.

Primarul Emil Boc a explicat că modernizarea pieței de la gară este doar o primă etapă, derulată în cadrul proiectului european de refacere a tramei stradale de acces la zona industrială, plus un proiect susținut de primărie, interconectarea pasajelor subterane. Ultimul dintre acestea a presupus peste 4,9 milioane lei și a fost executat de o firmă de casă a CFR, deținută chiar de un șef din Oradea, Abed Nego din Oradea.

DETALII DESPTRE PROIECT AICI:

Foto/Video Cum arăta una din porțile de intrare în oraș după un an de șantier

pasaj gara
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

pasaj gara 2
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

Modernizarea pieței și realizarea pasajului vor fi continuate însă cu…dotarea pasajelor de subtraversare cu scări rulante. Cel puțin asta a anunțat astăzi, la ședința noului Consiliu Local, primarul Emil Boc, fără să avanseze termene sau să precizeze dacă aceste scări rulante sunt prinse în bugetul de anul acesta și au șanse să fie montate. Edilul a spus doar că administrația a scăpat de lucrările complexe și de presiunea proiectului început cu bani europeni de refacere a pieței. Primăria a mai avut tentative a a dota cu scări rulante pasajele subterane pietonale de pe Calea Florești, însă la licitații nu se prezenta nimeni.

Despre pasajul subteran care leagă pasajele pietonale din Piața Gării de peroanele gării, primăria spune că are finisaje moderne (iluminat, peteți placați cu plăci compozite, pardoseală cu sistem de canalizare pluvială racordat la rețeaua de canalizare și placată cu gresie). O altă măsură pentru asigurarea ordinii la Gara anunțată de Boc vizează funcționarea unui biroul al poliției locale permanent în zonă.

 

by -
0 162

Tâlhărie ieri dimineață în gara din Cluj-Napoca, unde un bărbat din Craiova a rămas fără aproape o sută de euro, după ce un copil i-a șutit-o și apoi l-a amenințat.

Totul s-a întâmplat ieri dimineață la ora 7.30, când un bărbat de 43 de ani din Craiova care se afla în gara din Cluj-Napoca a fost deposedat de 430 de lei. “Conform primelor cercetări, victima, un bărbat de 43 de ani, din Craiova, se afla în staţia CF Cluj-Napoca în momentul în care minorul i-ar fi sustras din borsetă suma menţionată. Observând fapta acestuia, ar fi încercat să-l oprească şi ar fi recuperat 90 de lei, însă, prin ameninţare, minorul ar fi reuşit să fugă cu restul sumei”, explică polițiștii.

Abia în jurul orei 13 a fost sesizată Poliția, iar după patru ore minorul de 15 ani a fost depistat în Gherla, unde locuiește, iar banii au fost găsiți asupra sa.

La finalul lunii se vor încheia lucrările de modernizarea a pieții Gării și a pasajului subteran de subtraversare a acesteia. Zona a intrat în reabilitare anul trecut.

Întreaga circulație va fi restructurată, în fața gării va fi amenajat un stand de taxi, vor funcționa parcări oblice  în lateralele gării pentru cetățenii care vin cu mașina, iar de pe strada Horea se va putea accesa banda de trafic din fața gării prin zona refugiului pentru tranvai aflat vizavi de gara mică.

gara

gara 2

Concomitent cu modernizările de la sol ale cării rutiere dar și a piațetei (dotată cu bănci și copăcei) este finalizat și pasajul subteran care unifică celelalte pasaje pietonale de subtraversare care existau în zona Gării. Acum se va putea accede prin subteran, direct pe peron. Și invers, spre straha Horea și stațiile mijloacelor de transport în comun. Parajele vor fi dotate cu rampe pentru biciclete sau bagaje, iar într-o etapa viitoare vor fi amenajate și sisteme de coborâre pentru persoanele cu dizabilități.

gara 5

gara 4

Va fi amenajată și o trecere de pietoni nouă care va asigura, la suprafață, fluxul pietonal spre stația de tramvai situată vizavi de gară.

În ceea ce privește circulația de pe ruta Baciu – Zalău spre Oașului-B-dul Muncii, conducătorii auto vor fi încurajați să evite să mai treacă prin zona Gării, printr-o presemnalizare înainte de podul Locomitivei, spre a ocoli respectiva zonă, prin spate, pe Fabrica de Chibrituri.

Se analizează și permiterea virajului la stânga de pe Caragiale, însă măsura se va institui dacă va primi avizul Comisiei de Circulație a primăriei.

gara 7

gara 6

gara 3

În 2014, primăria a reușit să modernizeze cu peste 500.000 de lei pasajul pietonal de subtraversare a pieței, placându-l cu materiale speciale care să îl facă rezistent la intemperii.

Lucrările de modernizare din zona Gării au început la finalul verii trecute. Acestea s-au realizat pe proiectul de tramă stradală pentru lucrările de la sol de placare cu piatră cubică și granit, plantarea de copaci, dotarea cu sistem de ilumninat modern sau cu mobilier urban.

Pentru lucrările de unificare a pasajelor subterane și asigurarea unei legături de trafic pietonal direct la peroanele gării, administrația a contractat o firmă de casă a CFR-ului, deținută de un șef din Oradea, Abed Nego, contractul fiind de peste 5,3 milioane lei.

Se încheagă visul lui Șurubaru de la gară. Constructorul pasajului subteran e o firmă conectată la CFR și la banii publici ai vecinilor din Oradea

Sursa foto: captură video – primărie

 Mostră de la inspecția pe șantierul de la Gară făcută de oficialii primăriei: 

by -
0 233
Scena Urbană - spectacol pe Cetățuie

 

Avem Cetăţuia, locul de unde vedem Clujul de sus şi transformările lui, care a fost ani în şir neglijat, între un proprietar privat care a optat pentru “negociere” în alte proiecte imobiliare şi o administraţie locală insuficient de abilă ori interesată să pună locul în valoare. Recent, s-au preluat nişte proprietăţi. Avem strada Kogălniceanu, una dintre cele mai frumoase străzi de centru ale Clujului, agresată şi ascunsă din cauza traficului auto şi a parcărilor. Avem un cimitir-aproape-parc de care au cam uitat toţi, în afară de câţiva urmaşi care mai duc flori şi lumânări. Avem o gară – poartă de intrare în oraş, care e zonă de tranzit, cu spaţiu public neglijat şi conectată de o arteră cu mare potenţial comercial. Avem, avem, avem… avem tot felul de locuri frumoase în oraş, de care nu prea îi pasă nimănui. Ne plângem, dezbatem sau, poate, facem o poză şi o postăm pe Facebook ca “mare” revoltă. Şi totuşi, un grup de arhitecţi, artişti şi voluntari, coagulaţi în jurul unui proiect botezat “Scena Urbană” au luat iniţiativă. Au identificat locuri, au făcut planuri, au adus artişti, au făcut evenimente, au lansat dezbateri. Primul proiect a urcat scena pe Cetăţuie. De atunci au trecut trei ani. Care sunt concluziile şi ce idei noi au apărut în această perioadă ne spune arhitecta Daniela Maier, cea care coordonează “Scena”.

 

 

Fiindcă tocmai aţi împlinit cu Scena Urbana 3 ani… care sunt concluziile după acest interval?

Scena Urbană a început în 2012 pe Cetăţuie. Ne-am propus să aducem în atenţia comunităţii acest spaţiu, să-l dezbatem, să-l cunoaştem şi să-l apreciem. De la evenimente dedicate copiilor la spectacole, expoziţii şi instalaţii inspirate de acel loc, toate au încercat să prezinte un spaţiu care este o valoare, un simbol şi o oportunitate a oraşului. Artiştii au acceptat să fie “uneltele” de comunicare a specialiştilor. Am realizat apoi că puţini sunt actori reali în ceea ce înseamnă spaţiul public şi că demersul nostru poate continua încercând să dezvăluie acest oraş, pas cu pas. Oraşul trebuie să fie “viu”, iar viaţa lui se simte în spaţiul public. Echilibrul, armonia din zona veche a oraşului este agresată de funcţiuni noi, necesare secolului pe care-l trăim. Pentru a discuta asta, pentru a putea merge înainte şi a investi în reabilitări, intervenţii, spaţii, circulaţii şi altele este important să înţelegem în mod real şi onest oraşul. Concluziile sunt multe dar pot fi rezumate la una singură: se poate să avem un oraş minunat. Primul pas este să întelegem, ca locuitori ai oraşului, ce înseamnă asta, să ne asumăm, să ne respectăm şi să ne implicăm.

Dincolo de perioadele în care spaţiile alese au fost “scene urbane”, ce s-a schimbat pentru aceste locuri şi pentru oamenii din preajmă? De fapt, ce a rămas aici, după desfăşurarea manifestărilor voastre?

Fiecare din spaţiile care au fost “scene urbane” au avut propria evoluţie. Manifestările noastre nu şi-au propus până acum să lase în urmă mai mult decât amintiri frumoase, adulţi şi copii conştienţi de valoarea, funcţiunea şi oportunităţile spaţiului pe care îl admiră şi îl pot folosi mai bine, mai mult şi mai frumos. A rămas, de la prima noastră manifestare, şi “cuibul” de pe Cetăţuie-din acel loc fiecare clujean a admirat oraşul, momente importante din viaţa noastră se leagă poate de el, cuibul a fost o materializare a acestui gând realizată de voluntarii scenei împreună cu profesorul Emil Dobriban). Punerea lor în valoare a trezit interesul organizatorilor de evenimente care le-au avut în vedere cu alte ocazii. Toate spaţiile au fost studiate şi analizate cu studenţii din cadrul Universităţii de Vară a OARTT (Ordinului Arhitecţilor din România – filiala Transilvania) ca apoi lucrările acestora să fie prezentate în cadrul evenimentelor. Cetăţuia a fost, cel puţin partial, asumată de administraţia locală. E o mare şansă pentru acest spaţiu şi pentru peisajul cultural şi sportiv al Clujului. Gara nouă a devenit un spaţiu despre care discutăm acum cu totul altfel. Este un posibil pol cultural al oraşului, integrat funcţional şi pus în valoare. Toate spaţiile au fost reconsiderate şi fac subiectul unor dezbateri periodice. Este important faptul că proprietarii, vecinii, cei direct implicaţi şi interesaţi de aceste spaţii alături de administraţia locală s-au implicat şi ne-au sprijinit în toate evenimentele Scenei Urbane.

Care este, până acum, evenimentul, spaţiul sau manifestrarea care a produs cele mai mari ori surprinzatoare efecte? Care a fost Scena care a adus cele mai mari satisfacţii? Şi, de cealaltă parte – care au fost dezamăgirile în aceşti trei ani de proiect?

Cred că, dincolo de evenimentele care ne-au bucurat cu numărul surprinzător de mare de participanţi, s-au apropiat de sufletul nostru şi ne-au motivat oamenii care ne-au ajutat. Au fost şi sunt în continuare artiştii care devin pe rând prieteni şi voluntari ai Scenei Urbane. Ne-a impresionat felul în care oamenii au primit evenimentul din cadrul Cimitirului Central. Au fost expuse pe perioada evenimentului hărţile propuse de noi ca alternative pentru vizita acestui spaţiu (medici, artişti, ingineri, arhitecţi, etc). În foarte scurt timp, un grup de oameni au trimis, aşa cum solicitasem în eveniment, o listă cu mormintele unor personalităţi care nu apăreau pe hărţile noastre. Interesul lor ne responsabilizează şi ne dorim să detaliem hărţile prezentate şi să le completăm cu noi hărţi (harta sportivilor, harta veteranilor, etc) Voi ataşa această listă şi vă invităm să ne ajutaţi în completarea ei. Ni s-a reamintit astfel că oamenii se implică în lucrurile ce le sunt aproape de inimă şi suflet. Îmi place să cred că am găsit în fiecare ediţie a Scenei Urbane mici valenţe care să apropie spaţiile de sufletul oamenilor şi să-i atragă în a se implica şi interesa de ele. Fiecare din evenimentele Scenei Urbane a avut propriile detalii care îl pot transforma în “cel mai”. Ar fi nedrept să alegem unul dintre ele pentru că multe experienţe au fost marile lecţii pentru evenimentele cu cea mai mare vizibilitate.

Dezamăgirile au fost aceleaşi cu cele din viaţa de zi cu zi. Nu suntem obişnuiţi, educaţi să facem cu pasiune ceea ce ne place şi ne dorim. Dezamăgirea cea mai mare a fost să întâlnesc asta la tineri. Nu ştiu exact unde si cum li se taie aripile dar sper să prindă curaj în timp. Celor care pot rămâne implicaţi în a-şi construi şi susţine visele le mulţumesc încă o dată pentru ca aleg să fie şi voluntari ai Scenei Urbane. Marea dezamăgire de la începutul Scenei Urbane a fost să înţeleg ce înseamnă în mod real sponsor şi partener. Nu a fost uşor să refuzăm acele oferte care ne impuneau să vindem produsele lor. Îi apreciez pe toţi cei care pot să ducă la bun sfârşit evenimente şi proiecte fără aceşti susţinători formali. Suntem foarte bucuroşi de parteneriatele şi sponsorii care ni s-au alăturat, care au înţeles ce înseamnă spaţiul public şi sunt implicaţi în comunitate ținând cont de contextul în care lucrăm și ideile pe care le susţinem.Sunt oameni şi companii implicate astfel în numeroase proiecte.

Ce urmează? Care sunt proiectele/planurile pentru 2016?

Urmează un nou an în care ne propunem să vă invităm la evenimente menite să activeze spaţiul public, să-l defineasca în asa fel încăt să-l facă îndrăgit, funcţional, atrăgăto. Al nostru. Ne dorim să revenim în spaţiile care ne-au găzduit pănă acum cu mici intervenţii, dar să abordăm şi noi alte spaţii care pot face parte din acest “spectacol” al spaţiului urban. Arhitecta Paola Rizzi, profesor de design şi planificare urbană la DADU-University of Sassari a fost foarte interesată de programele noastre, am avut marea şansă să-i pot detalia ideile care au generat intervenţiile în fiecare spaţiu. Astfel, cea de-a opta ediţie a Universităţii de Vară pe care o organizează “International Summer School on Awareness and Responsibility of Environmental Risk” va fi organizată la Cluj-Napoca la începutul lunii iulie în parteneriat cu Universitatea de Vară organizată de Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Transilvania. În acest cadru, grupuri de masteranzi, doctoranzi şi studenţi în ani terminali de la universităţi care au confirmat deja participarea: UDDI, Thamassat University Bankgok, DMUCH Ritsumeikan University, Kochi University, DADU University of Sassari împreună cu specialişti clujeni vor aborda o temă pluridisciplinară de actualitate şi interes pentru oraş. Ideile generate de aici vor fi prezentate în evenimentele din cea de-a doua jumătate a anului. Suntem contactaţi de artişti care îşi doresc prezenţa pe Scena Urbană în parteneriat cu artişti şi specialişti clujeni şi vă pregătim surprize în acest sens.

Care sunt cele mai mari lipsuri pe care le are Clujul la capitolul Spaţii Publice? Care sunt spaţiile care ar avea urgentă mevoie de intervenţie şi atenţie (din partea autorităţilor şi din partea noastră, a locuitorilor)? Şi, tot legat de asta, care sunt scenele pe care le mai aveţi în plan?

Cred că spaţiul public ne reprezintă. Lipseşte infrastructura, dar şi asta vorbeşte despre noi. Când ne interesează şi iubim ceva, ne implicăm şi facem lucrurile să se întâmple, dezbatem costructiv şi generăm parteneriate. Atâta timp cât vom considera spaţiul, administraţia, oamenii, artiştii şi specialiştii din diferite domenii cei care trebuie “să facă”, să ne dea”, “să ne prezinte”, fără să ştim ce vrem, cine suntem şi de unde pornim cred că batem pasul aproape pe loc. Toate spaţiile, mici sau mari, care ne trezesc amintiri sunt spaţii care merită atenţia noastră. Toate locurile care vă fac să oftaţi : “Of, ce bine ar fi dacă aici…..” sunt potenţiale scene. Invitaţia noastră către clujeni este de a ne prezenta diferite spaţii pe care poate, în graba zililnică, le trecem cu vederea. De la un arbore special (cum a fost cazul magnoliei de pe strada IC Brătianu în primăvara anului trecut) la spaţii generoase, fiecare loc îşi are propriul sens şi forţă în oraş. Le identificăm şi prezentăm pe rând. Nu pot să fac o listă, am făcut asta şi am realizat că aceste spaţii s-au transformat rapid în zone “cool”. O scenă şi un bar au făcut animaţie câteva zile ca apoi să uităm. Evenimentelor extraordinare din punct de vedere artistic le este imposibil să rămână unealtă pentru promovarea spaţiului public şi ar fi păcat. Intervenţiile se completează şi pun în valoare pe rând artişti, spaţii, comunitate, cultură şi viaţă. Cred că dacă discutăm despre spaţiul public scopul nostru este acela de a aduce aici oameni de diferite vârste, profesii şi interese. Oraşul, spaţiul public este al tuturor. Pentru a înţelege asta trebuie ca fiecare om din comunitate să-i înteleagă funcţiunea, să-i aprecieze detaliile, să se lege de el prin amintiri.

E vreun loc pe care l-aţi fi vrut Scena Urbană şi nu a reuşit să fie încă? Şi daca nu s-a reuşit, de ce nu s-a reuşit?

Sunt câteva spaţii pe care consideram că le putem aborda. Am renunţat deocamdată pentru că fac obiectul altor grupuri de lucru cu intervenţii interesante care cu siguranţă aduc beneficii spaţiului public şi comunităţii sau sunt subiectul unor dezbateri generate de interese de altă natură pe care, oricât ne-am dori, este aproape imposibil să le clarificăm. Sunt și spații care au devenit închise pentru publicul larg, din cauza deciziilor proprietarilor, dar care se pot redeschide, temporar, prin evenimente culturale, în care comunitatea să simtă că acel spațiu le aparține, din nou.“Lista” de spații în care Scena Urbană vrea să inervină este diamică; crește, se schimbă și întodeauna surprinde.

Vă invităm să revizitaţi câteva Scene Urbane:

Foto/ Video Ce probleme are Gara, poarta oraşului ruptă de oraş. Cu scenă se vede altfel

Strada Kogălniceanu, varianta pietonală cu trăsuri: loc pentru 250 de mașini sau 1.800 de oameni?

FOTO/VIDEO Tu, Oraşul şi Filmul: o seară în stradă, cu Charlie Chaplin şi magnolia

FOTO/VIDEO Cum se vede Carmen pe Cetăţuie. Scena pentru locurile neglijate ale oraşului, cu panoramă

Oamenii, monumentele şi poveştile din “Panteonul Transilvaniei”. Cum arată Scena Urbană în Cimitirul Central

by -
0 294

Incendiu de amploare în gara din Cluj, în această seară, unde nu mai puțin de șapte vagoane – dezafectate – au fost cuprinse de flăcări. Circulația trenurilor a fost blocată până la stingerea incendiului.

Vagoanele dezafectate erau garate pe linii pe care nu circulau trenurile. Pompierii au trebuit să aștepte aproape o jumătate de oră de la ora la care au fost anunțați de incendiu până când au putut interveni, din cauza unei linii de înaltă tensiune a cărei alimentare a trebuit închisă, în jurul orei 20.

Vagoanele dezafectate, garate pe liniile de tren din partea opusă străzii Căii Ferate, erau cunoscute ca adăposturi pentru boschetari.

Circulația trenurilor a fost reluată după ora 21.30, după ce incendiul a fost lichidat.

Cauza incendiului nu e cunoscută deocamdată.

Video preluat de pe youtube.com/eyeofcluj :

by -
1 289

Abia au renovat pasajul de la Gară și deja boschetarii-și fac veacul în el.

Pasajul, recent renovat miroase a urină și cel puțin o persoană fără adăpost își face veacul aici: situația a fost semnalată de o femeie, Florina Codrean, pe site-ul de reclamații domnuleprimar.ro: “de curând mirosul de urină din pasajul de la gară, relativ proaspăt renovat, s-a intensificat. Diverși indivizi urinează acolo, deși în incinta gării există toaletă publică”, scrie ea, și exemplifică: în 27 mai a văzut un om al străzii care stătea “între o grămadă de cartoane într-un colț al pasajului”. “Nu este normal! Acel pasaj este singura alternativă pentru persoanele care vor să traverseze în mod legal strada”, scrie ea.

Pasajul Gării a fost renovat de Primăria Cluj-Napoca la sfârșitul anului trecut, după ce lucrările începuseră în luna mai. Între altele aici au fost instalate și șapte camere de supraveghere și un sistem de iluminat, cu 41 de lămpi. Lucrările au fost executate de Andoconstruct SRL pentru o jumătate de milion de lei și Servinstal Impex – instalații sanitare și electrice – pentru aproape 50.000 de lei. Pasajul are o suprafață de 630 de metri pătrați și 5 căi de acces, plus un al șaselea, închis deocamdată, ce leagă pasajul de cel de sub gară.

Citește și:

Se încheagă visul lui Șurubaru de la gară. Constructorul pasajului subteran e o firmă conectată la CFR și la banii publici ai vecinilor din Oradea

Trend nou la primărie: cine are ofertă mai mare câștigă lucrările

by -
0 259

Un bărbat care ar fi furat un laptop dintr-o cușetă a trenului Satu Mare – București, în Cluj, a fost prins de polițiști.

E vorba de un bărbat de 51 de ani, din comuna Vad, bănuit de furt calificat, iar polițiștii spun că acesta ar fi furat un laptop din vagonul cuşetă al trenului care circula pe ruta Satu Mare – Bucureşti, cât timp trenul era oprit în Cluj-Napoca. Proprietarul, un bărbat de 50 de ani din Dâmbovița, a alertat Poliția în 1 mai, seara la ora 22.10, iar hoțul a fost prins în ziua următoare. Paguba a fost calculată la 2.000 de lei.  “Pentru a nu fi victima acestui gen de fapte, poliţiştii vă recomandă să nu lăsaţi bunuri de valoare nesupravegheate, chiar dacă este vorba de un interval scurt de timp”, transmit polițiștii.

De altfel Poliția Română a demarat chiar azi o campanie în care îi conștientizează pe călători să fie atenți la bagajele lor. Iată ce sfaturi vă dau:

  • Atenţie când urcaţi  pe scara vagonului! Puteţi deveni o victimă a celor care fură din buzunare.

    Supravegheaţi-vă bunurile şi valorile pe care le aveţi la dvs. atunci când vă aflaţi la ghişeele caselor de bilete şi în locuri aglomerate! Nu încredinţaţi bunurile personale şi bagajele unor persoane necunoscute!

    Dormind în tren sau în sălile de aşteptare, puteţi rămâne fără portofele, genţi sau bagaje.

    Nu vă faceţi „prieteni” de ocazie dintre persoanele din compartiment şi nu consumaţi băuturi sau alimente de la necunoscuţi. Acestea pot conţine somnifere şi vă „treziţi” fără bagaje.

    Portmoneul nu se aşează niciodată la vedere sau în bagaje, deasupra cumpărăturilor! Locul cel mai sigur pentru păstrarea portmoneului este buzunarul de la piept, din interiorul vestimentaţiei!

    Dacă vi se pare că o persoană care merge în apropierea dumneavoastră arată sau se comportă suspect, opriţi-vă şi lăsaţi – o să se distanţeze. Astfel, va înţelege că acordaţi atenţie siguranţei dumneavoastră.

    Dacă pe timpul călătoriei luaţi cunoştinţă despre săvârşirea vreunei infracţiuni, sesizaţi de îndată poliţia transporturi din staţiile de cale ferată şi trenurile de călători sau din aeroporturi.

by -
0 285

Se vor crea condiții în zona gării, promit oficialii primăriei clujene. Aceasta după ce un consilier local a ridicat tema taximetrelor insuficiente chiar la una dintre porțile importante de intra în oraș – gara din Cluj și a presiunilor la care sunt supuși de poliția locală care le aplică în permanență sancțiuni.

Consilierul PNL Ioan Pop a cerut primăriei o soluție pentru ca taximetrele să poată să parchează în zona Gării și să fie accesibile cetățenilor. „Eu sunt un utilizator al taximetrelor că merg în Oradea. Nu merg cu taxiul acolo, ci merg pînă la gară. Chiar dacă parcarea de acolo este a celor de la CFR ar trebui să facem un protocol cu ei ca taximetrele să aibă dreptul să gareze acolo, ca să beneficieze și cetățenii orașului de acest serviciu. Taximetriștii se plâng că vine poliția locală și îi amendează”, a atras atenția Pop.

Viceprimarul Gheroghe Șurubaru a anunțat că anul acesta administrația locală se va ocupa de zona gării. Oficialul a menționat că, pe de o parte vor începe lucrările în cadrul proiectului cu bani europeni de refacere a tramei stradale și în zona gării și că, în ceea ce privește parcarea în zonă, primăria va prelua un model care funcționează deja la Oradea. „Taximetrișrii trebuie să respecte egislația. O dată cu proiectul de tramă stradală ne vom ocupa și de condițiile de parcare ca la gara. Terenul este al CFR-ului, dar vom proceda la fel cum s-a întâmplat în Oradea. Vom cere ternul de la CFR în administrare și ne vom ocupa și de parcarea și staționarea taximetriștilor”, a anunțat viceprimarul Șurubaru.

Modernizarea Pieței Gării este unul dintre proiectele administrației locale care a anunțat încă de anul trecut că dorește să o tranforme într-o poartă europeană de intrare în oraș. Viceprimarul Șurubaru a dezvălui că acesta este „visul săși că spreră să poată să-l trasforme în realitate.

Citește și: 

Se încheagă visul lui Șurubaru de la gară. Constructorul pasajului subteran e o firmă conectată la CFR și la banii publici ai vecinilor din Oradea