De ce nu au făcut PUG-ul Clujului

Prăpastia dintre arhitecți și urbaniștii Primăriei Cluj-Napoca se adâncește pe fondul tergiversării vechiului nou Plan Urbanistic General al orașului. Arhitecții se plângă că li se pun atâtea bețe-n roate încât s-au săturat. Răspunsul Primăriei – așa e legea.

Arhitectul Adrian Borda e coordonatorul echipei de specialiști care întocmește noul PUG al orașului. După ce s-a lovit de o mulțime de piedici în raport cu Primăria, tranșează: „voi fi tot mai ireverențios în relația cu Primăria”. Declarația vine astăzi la o dezbatere pe tema noului PUG la care a participat și jurnalistul actualdecluj.ro Kristina Restea, precum și arhitectul-șef al Primăriei Cluj-Napoca, Ligia Subțirică, și organizată de site-ul clujulcultural.ro.

Borda se explică: birocrația Primăriei e descurajatoare, dar mai mult, instituția nici nu deține informațiile necesare pentru elaborarea PUG-ului, și dă ca exemplu alte primării cu care a colaborat și unde nu s-a lovit de aceste probleme. „Primăriile încearcă să împingă această birocrație mizerabilă la o parte, să-și atingă scopul; la Cluj asta nu s-a întâmplat niciodată, ceea ce arată un dezinteres clar pentru subiectul respectiv”, spune el. Mai mult, Borda adaugă că Primăria nu are niciun fel de informație urbanistică în ce privește proprietățile din oraș, de exemplu. „Practic când te apuci ai o foaie goală și pe urmă încerci să găsești resurse. La alte Primării găsim o bază de date mai evoluată sau mai puțin evoluată, dar e acolo, ai un punct de plecare, pe care să construiești, aduni informația și o ții la zi. Noi la Cluj nu avem nimic și nici n-avem de gând să punem o bază de date la zi. Ceri o informație, se creează panică și ni se spune nu de la noi, încercați al alții, noi nu știm”, adaugă arhitectul.

Prezentă la dezbatere, Ligia Subțirică a ripostat: „afirmația e una foarte hazardată, ca să spun doar atât. PUG-ul din 1999 e nu doar depășit de ce s-a întâmplat în realitate în oraș, dar a avut și foarte multe greșeli; poate erau inerente pentru o primă încercare, și în alte orașe s-a întâmplat la fel”.

Subțirică admite că birocrația e una stufoasă și descurajatoare, dar e un subiect unde Primăria nu are multe pârghii, adaugă ea. „E adevărat că există birocrație, dar nicidecum nu a creat-o Primăria. Și noi ne-am lovit de ea, am stat și jumătate un an după un aviz de la Oficiul de Cadastru. Am negociat un an și jumătate să-l obținem, chiar dacă legea spune că trebuie pus la dispoziție cu titlu gratuit”, explică Subțirică și dă un exemplu evident de birocrație unde Primăria nu are ce să facă: „atunci când la sfârșitul lunii mai ai 600 de autoriații emise și personalul de la Direcția de Urbanism are 40 de oameni, când la orașe de 100.000 locuitori sunt 60 angajați, salariile sunt așa cum sunt, ai o perioadă extrem de dificilă. Am încercat să fluidizăm activitatea din Primărie și am pus pe hârtie: iată ce documentație trebuie pentru o autorizație de construire, etc. Când am înșirat tot ce trebuie să cuprindă o autorizație de construire, fațadă, piese scrise, piese desenate, am găsit 62 de puncte, și cu asta cred că am spus mult în legătură cu legislația din țară”.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.