Închide

Cu sau fără Kolozsvar? Boc pune plăcuțe, inclusiv în latină. La intrarea în oraș te așteaptă Mvnicipivm Aelivm Napocense

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - Apr 07, 2017 1 1290

Edilul Emil Boc a anunțat că va traduce numele orașului în latină, pe tăblițele de la intrările în municipiu, aceasta fiind o recomandare primită de la Universitatea Babeș-Bolyai (Clujul fiind primul oraș care a fost parte din Imperiul Roman).

Astfel, Clujul se va numi MVNICIPIVM AELIVM NAPOCENSE AB IMPERATORE HADRIANO CONDITVM (117-138), plus însoțit de denumirile “Kolozsvar” și “Klausenburg”.

Primarul din Cluj-Napoca Emil Boc a găsit soluția la problema plăcuțelor multilingve la intrarea în Cluj-Napoca: îi va zice în latină, “Municipium Aelium Hadrianum Napocense”.

Boc s-a trezit după vreo trei ani și a organizat azi o conferință de presă: doar așa ar fi putut promova ideea la care a ajuns după ce s-a consultat cu istoricii universității “Babeș-Bolyai” privind modul în care trebuie să arate plăcuțele de la intrarea în oraș. Așadar, Clujul nu va fi tradus doar în trei limbi – română, maghiară și germană – ci inclusiv în latină. Aceasta pentru că, spune Boc, Clujul a fost primul municipiu din actualul teritoriu al României care a primit acest titlu de la împăratul roman, în jurul anului 100 era noastră. “Sunt mai multe elemente în calcul. Pentru a găsi o soluție m-am adresat UBB cu o solicitare prin care am cerut un punct de vedere, o părere cu privire la modul de rezolvare a acestei probleme, care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică și europeană a municipiului”, spune Boc într-o conferință de presă.

A primit două variante: una, “o reprezentare in integrum a întregii dimensiuni a orașului din cele mai vechi timpuri până în prezent, care să sublinieze evoluția acestui oraș și să o racordeze la timpul viitorului” -acestea sunt cuvintele primarului. “Clujul e primul municipiu din România actuală care a făcut parte acum două milenii din imperiul roman, amintirea acelui timp e încă foarte actuală și acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu și cunoscut de generațiile succesive” – a adăugat Boc.

A doua variantă propusă e integral în limba latină.

Prima variantă prezentată de primar cu versiunea indicatoarelor care vor fi aplasate la intrarea în oraș a fost redactată greșit în ceea ce privește Kolozsvar-ul. Așa că Boc a cerut oamenilor din aparatul tehnic să aducă o nouă versiune.

Potrivit primarului, decizia stinge și conflictul din instanță cu Asociația Musai-Muszaj și se pliază și pe dorința municipalității. De săptămâna viitoare se vor face demersuri pentru avizarea întregii proceduri. Totul ar urma să dureze câteva săptămâni, susține Boc.

Primarul a mai spus că ideea totemurilor inscripționate în cinci limbi pentru care primăria a făcut un concurs de idei prevedea aceeași soluție. Totemurile n-au putut fi puse în practică din pricina servituților de utilitatea publică impuse în PUG pentru zonele respective.

Varianta refacută a viitoarelor indicatoare

Edilul Emil Boc a fost presat public să ia de bună (fără să facă recurs) decizia prin care Tribunalul Cluj a dispus montarea de plătuțe la intrările în Cluj, atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață.

Tribunalul Cluj a admis în februarie 2017 cererea asociației Minority Rights, în sensul că l-a obligat pe primarul Emil Boc să inscripționeze plăcuțele de la intrarea în oraș în ambele limbi – atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață. ONG-ul a cerut inscripționarea trilingvă a plăcuțelor, inclusiv în germană, dar această cerere a fost respinsă de instanță.

Reprezentanții mișcării Musai – Muszaj care militează de multă vreme pentru aceste plăcuțe bilingve au declarat, după decizia Tribunalului, că este vorba despre un semn de normalitate pe care oficialii primăriei Clujului îl refuză de ani de zile. Deși, declarativ, susțin că orașul Cluj-Napoca este leagănul multilingvismului.

Această decizie poate fi atacată cu recurs de Primărie. Termenul expiră în aceste zile de la început de aprilie.

Lideri ai mișcării Musai – Muszaj au încercat să-l preseze – prin mesaje publice – pe primarul Emil Boc să nu facă recurs împotriva acestei decizii.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în 2015  mobilizarea clujenilor și primăvara proceselor pentru a cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și în toamna lui 2016, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj, au obținut rejudecarea cauzei lor. Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

Musai-Muszaj merge din nou la judecată ca să pună Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca

În contextul acțiunilor pornite de „Musai-Muszaj”, primarul Emil Boc a anunțat încă din 2015 că numele orașului va fi afișat în cinci limbi, așa cum cum s-a procedat și în anul Capitalei Europene a Tineretului (instalată la Cluj în 2015), însă după ce primăria va amplasa totemurile rezultate în urma concursului de soluții lansat pentru marcarea intrărilor/ieșirilor din oraș.

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Concursul primăriei a fost lansat sub denumirea de Servicii de proiectare pentru obiectivul – intrările orașului – concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca. Procedura a venit după două inițiative similare (una a primăriei și cealaltă a Asociației Cluj-Napoca 2021) care au eșuat, iar primăria a decis să schimbe regulile concursului. În concursului din 2015, contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, la valoarea de peste 72.290 lei.

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Potrivit primăriei documentația tehnică ar fi fost predată instituției, însă au apărut probleme legate de suprafețele de teren pe care urmau să se monteze respectivele turnuri multingve, chestiuni care urmau să se clarifice cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri. Aceasta era ultima variantă comunicată public de primărie anul trecut. De atunci, nu s-a mai avansat nimic despre totemuri.

În 2016, chestiunea plăcuțelor a fost reluată și de UDMR Cluj care, după finalizarea alegerilor locale din luna iunie, a reușit să încheie un protocol politic cu PNL și PSD (pentru realizarea majorităților în conducerea localităților clujene), act prin care administrațiile locale, inclusiv cea din Cluj-Napoca s-au obligat să instaleze plăcuțe bilingve în toate localitățile din județ unde acestea nu există.

Respectivul protocol nu conține însă termene, cei de la UDMR explicând că nu s-a dorit niciun fel de contrângere. Înainte de începerea ediției din august 2016 a Zilelor Maghiare, viceprimarul Anna Horvath (acum suspendată din funcție, fiind judecată într-un dosar de corupție) spunea că nu are niciun fel de semnal de la primarul Emil Boc că ar dori să dea un exemplu de multingvism și multiculturalism la Cluj și să pună în aplicare protocolul politic sau inițiativa legată de totemurile rezultate în urma concursului de soluții inițiat de primărie. “Sunt două inițiative distincte. Când vom fi anunțați că se vor pune în practivă oricare dintre ele, mergem cu drag la inaugurare”, a spus Horvath pentru Actualdecluj.

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La finalul Zilelor Maghiare care au marcat și cei 700 de ani de când Clujul a obținut titul de oraș liber regal, primarul Emil Boc a urcat pe scenă și a salutat publicul din Piața Unirii în maghiară, acesta fiind singurul semn de multiculturalism dat de edil, fără să menționeze ceva despre plăcuțe.

Reamintim, tot în acest context, că Lucian Boia, unul dintre cei mai mari istorici români, a scris un text de opinie, solicitându-le autorităților clujene să renunța la denumirea comunistă Cluj- Napoca.

Cum să fie, Cluj sau Cluj Napoca? Vă invităm la dezbatere

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității “Babeș-Bolyai” în 2004 şi are două diplome de master – în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Un comentariu

  1. E, hai… Boia, unul din cei mai mari istorici români. Se poate spune că este unul din cei mai mediatizați, din cei mai controversați, dar nu mare istoric. Hai să fim serioși. La o analiză atentă vedem că respectivul are marele talent de a arunca o piatră pe care mulți alții se chinuie s-o scoată. Cam ăsta este Boia.
    PS Am citit tot ce a tipărit la Humanitas. Norocul lui este marea prietenie cu Liiceanu că altfel nu știu ce altă editură i-ar fi tipărit prostiile. Dacă vreți, vă provoc la o dezbatere serioasă, punctuală, pe acest subiect. Dacă aveți curaj…

Scrie un comentariu

Articole similare