Închide

VIDEO Expoziție socialistă în aprozar capitalist sub umbrela activiștilor ecologiști, în Mănăștur

ActualitateTop News by Mihai Prodan - dec. 12, 2014 0 530

O expoziție care ilustrează agricultura din perioada comunistă, în special din anii 70-începutul anilor ’80, poate fi admirată de azi … într-un aprozar capitalist din cartierul Mănăștur; peste două săptămâni expoziția se mută într-o scară de bloc din același cartier, construit la sfârșitul anilor ’70.

Un mic aprozar capitalist vizavi de complexul comercial Big din Mănăștur cunoaște în această dimineață o forfotă mai puțin obișnuită: nu doar clienții vin azi, ci și ecologiști, autorități publice și ziariști; câteva fotografii înrămate, alb-negru, au fost cocoțate deasupra rafturilor cu fructe și legume din import, pentru a contrasta cu mesajul acestora: organizatorii expoziției îi încurajează pe clujeni să cumpere legume și fructe de la producătorii locali și nu de la marile corporații – iar fotografiile cu „producția la hectar” comunistă sunt așezate pe fructe de sezon, aduse din import.

Unul dintre organizatorii expoziției e cunoscutul activist social/ecologist/politic Adrian Dohotaru, care explică ideea: „în contemporaneitate a dispărut ideea că economia mai poate fi un bun public, fiind asumat la nivelul discursului dominant faptul că sistemul economic este rodul competiției capitaliste, iar rolul statului este doar acela de a crea un spațiu favorabil inițiativei private. Mai mult, reprezentarea publică a sectoarelor productive (agricultura, industria, într-o oarecare măsură chiar și serviciile) este absentă în media și în spațiul public mai ales dacă ne raportăm la supraexpunerea imaginilor cu antreprenori curajoși sau cu consumatori fericiți”.

Displaying expo FB de unde ne hrănim.jpg

În acest context, expoziția din aprozar face un salt istoric prezentând o perioadă în care sectorul productiv era reprezentat mediatic, chiar dacă imaginea muncitorului era confiscată de regim, arată Dohotaru. „În ciuda recunoașterii că producția cooperativistă a fost realizată sub imboldul constrângerii partidului unic, păstrarea după 1989 a infrastructurii cooperativiste realizate în jurul marilor orașe și continuarea producției de legume și fructe prin nefragmentarea proprietății prin restituiri ar fi constituit o mai solidă politică economică”, susține el, adăugând că raportul actual dintre cerere și ofertă „nu ia adecvat în considerație costurile sociale ale pauperizării rurale ca urmare a dispariției formelor colective de exploatare agricolă ori costurile ecologice derivate din poluarea transportului pe distanțe lungi”.

„Fotografiile de dinainte de 1989 cu muncitori agricoli clujeni, cetățeni și elevi în practică invită, dintr-un unghi ecologist asumat, la câteva chestionări menite să transfere hrana din spațiul pieței corporatiste în sfera unor bunuri comune: de unde ne hrănim? Ce factori au determinat dispariția IAS-urilor și CAP-urilor și cum puteau fi refuncționalizate? Cine beneficiază de diminuarea producției locale? Prin ce politici publice pot fi relansate piețele regionale și ce interese amenință aceste piețe? În ce măsură produsele bio sau tradiționale sunt mai sănătoase decât cele din comerțul clasic?”, spune Adi Dohotaru, istoric și curator al expoziției alături de Antal Zoltan, proprietarul aprozarului.

Mai notăm ca element inedit că în Mănăștur, între blocurile ridicate de regimul comunist în doar aproximativ patru ani, cu țărani mutați cu sutele din mediul rural, aceștia au „confiscat” mai multe parcele de pământ cu situație juridică incertă, pe care le-au transformat în grădini unde își cultivă propriile legume. Parcelele sunt grupate în vecinătatea pârâului Calvaria, chiar în buza pădurii Făget de unde începe cartierul Mănăștur.

„Dacă 70% din maladiile umane provin din intestin înseamnă că munca ţăranului şi a fermierului, deseori dispreţuit de orăşeni, este esenţială pentru fiecare dintre noi. Calitatea produselor pe care aceştia ni le oferă înseamnă sănătate sau boală. Din păcate, în medicina actuală, orientarea curativă este atât de predominantă, încât aspectele profilactice abia se menţionează. Sper ca expoziția de la aprozarul din Mănăştur să fie un pas spre reevaluarea muncii ţăranului şi a fermierului român şi spre schimbarea unor obiceiuri nefericite dobândite de noi, oamenii, în această eră a roboţilor şi a calculatoarelor”, spune și profesorul universitar Aurel Maxim de la USAMV Cluj, cunoscut pentru vederile sale ecologiste.

Legea Fondului Funciar 18 / 1991 a provocat un milion de procese, susține Dohotaru. „Restituirile s-au făcut fără crearea unui cadastru. Până în decembrie 2001, doar 70% dintre titlurile de proprietate au fost acordate. Iar din 6,2 milioane de cereri de pământ aproape 5 milioane au fost acceptate. 82% dintre restituiri erau sub 5 hectare, adică suprafețe puțin plauzibile pentru agricultura comercială, 45% sub un hectar. Gospodăria medie avea 2,2 hectar arabil, 1 hectar maxim de pășune. 43% dintre împroprietăriți trăiau la orașe și dețineau 40% din suprafața agricolă, 57% dintre proprietari aveau peste 65 de ani, aspecte care îngreunau productivitatea agricolă”, spune el.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Articole similare