Universitățile din Timișoara se plâng că la Cluj ajung mai mulți bani. ”Clujul, ca brand, se vinde foarte bine”
Educaţie by Actual de Cluj - iun. 15, 2021 0 390
Reprezentanţii celor patru universităţi de stat din Timişoara – Universitatea de Vest, Politehnica, cea de Medicină şi Farmacie şi cea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului – au decis, în urma unei dezbateri care a avut loc, luni, pe tema decalajelor de finanţare ale centrelor universitare din ţară, să fundamenteze un memorandum pe care să-l prezinte Ministerului Educaţiei.
Întrucât decalajele de finanţare sunt foarte mari, impactul negativ se reflectă şi asupra potenţialului de dezvoltare la nivel local, a arătat un studiu comparativ realizat de Universitatea de Vest Timişoara (UVT), care ia în calcul perioada 2012 – 2020.
Prorectorul UVT, Cosmin Enache, responsabil cu strategia financiară şi de digitalizare, coordonator al proiectului prezentat, a arătat că în ultimii 10 ani „decalajul de finanţare a făcut ca pentru centrul universitar Cluj-Napoca să fie alocat un buget cu 200.000.000 de euro mai mare decât pentru Timişoara”. „Aceasta se simte în tendinţele de dezvoltare a întregii comunităţi, PIB-ul pe locuitor în judeţul Cluj crescând şi depăşind PIB-ul pe locuitor în judeţul Timiş”, susţine el, citat de Agerpres.
Enache a atenţionat că se poate vorbi despre un impact decisiv al intervenţiei statului în favoarea dezvoltării celorlalte două centre universitare mari, Cluj-Napoca şi Iaşi, o politică publică dezavantajoasă faţă de Banat şi Timişoara. „Plecată probabil de la ideea că noi avem resurse proprii, investiţii străine mari, şomaj aproape zero”, dar care nu explică realitatea decât foarte sumar şi la suprafaţă, a adăugat el.
Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, a subliniat că un decalaj major este între cele trei oraşe în zona culturală.
„Clujul, ca brand, se vinde foarte bine pe tot felul de evenimente care se pot organiza acolo, au o sală polivalentă, au un stadion. Noi nu fructificăm atât de bine faptul că suntem oraş de graniţă, precum fructifică Clujul poziţionarea geografică. Pe proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023 cred că universităţile pot face mai mult. Clujul dă foarte multe lovituri de imagine, în timp ce Timişoara vinde mai prost oraşul. Bănăţeanul (oficialii din Timişoara, n.r.) stă acasă, se deplasează mai puţin, nu merge la Bucureşti şi automat, inclusiv lobby-ul este mai mic”, a remarcat Drăgan.
