Universitari clujeni critică hotelul autorizat de Primărie în centrul Clujului, lângă zidul medieval al orașului și îl consideră o hidoșenie. Proiectanții au în portofoliu și hotelul Golden Tulip Ana Dome din oraș. Arhitect clujean: „Total inadecvată și desuetă, atât ca tehnologie, cât și ca imagine”
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - feb. 12, 2021 2 6858

Profesori din cadrul Universității Babeș-Bolyai critică hotelul autorizat de Primăria clujeană pe strada Avram Iancu nr.22-25, construcție aflată în șantier în centrul Clujului și deja ridicată. Aceștia au cerut să știe ce spun arhitecții din Cluj despre viitorul Hotel și cum a fost posibilă autorizarea lui lângă zidul medieval al orașului.
Primăria a autorizat la respectiva adresă în octombrie 2015 un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase, construcție ridicată și calificată acum de universitari clujeni drept „hidoșenie”, o batjocură adusă istoriei orașului, având în vedere că s-a aprobat edificarea ei lângă zidul fostei cetăți medievale a Clujului, chiar o „crimă” împotriva patrimoniului cultural.
În 2017, când a debutat șantierul, Primăria i-a lăsat pe riverani să se lupte cu dezvoltatorul care a primit acceptul să edifice hotelul de pe Avram Iancu nr.22-25. Riveranii de pe Kogălniceanu au pornit o serie de acțiuni împotriva beneficiarului hotelului, mai ales că investitorii au tăiat și peste 30 de copaci seculari de pe amplasament pentru a pregăti construcția, fără autorizație. Vecinii au cerut în instanță stoparea construcției și anularea autorizației de construire, însă au pierdut procesul prin care cereau stoparea și anularea autorizației de construire.
Proiectantul Hotelului de pe Avram Iancu este Arhitect Service din București care are în portofoliu și Hotelul Ana Dome de pe varianta Zorilor- Mănăștur, hotel ridicat între o biserică în construcție și un bloc de locuințe.
Un arhitect activist din oraș a arătat că noul hotel de pe Avram Iancu este o construcție „total inadecvată și desuetă, atât ca tehnologie cât și ca imagine”.
Având în vedere cazurile tot mai flagrante de construcții care apar în orașe ca nuca în perete acceptate și autorizate tocmai de instituțiile care ar trebuie să vegheze la calitatea vieții și a mediului construit, unul dintre universitarii care au criticat construcția a propus și o temă de reflexie și dezbatere: „Orașele se sluțesc oare odată cu noi?”
În 6 decembrie 2020, o zi cu alegeri parlamentare, civici din Cluj sesizau prezența pe strada Avram Iancu a viitorului hotel autorizat de Primărie la nr. 22-25. Clădirea era deja ridicată iar clujenii sesizau că ea este o monstruozitate acceptată de Primărie în centrul Clujului.
Oadtă ce șantierul a evoluat, universitari din oraș au sesizat și ei faptul că hotelul care a răsărit pe strada Avram Iancu este un exemplu clar de masacrare a patrimoniului imobil istoric al Clujului.
Un alt cadrul didactic din cadrul UBB, activistul Dumitru Cornel Vîlcu, a amintit și el de scandalul din 2017 când a pornit șantierul hotelului. „Ar fi de adăugat că la începerea lucrărilor au fost tăiaţi nişte arbori rari, protejaţi prin lege, din acea curte „afundată. Proprietarii au fost anchetaţi, copacii s-au încăpăţânat să supravieţuiască (le-au crescut ramuri noi din trunchiurile tăiate), şantierul a fost oprit câteva luni, apoi au fost eliminaţi complet şi s-a făcut… asta. Vecinii „din spate” nu vor mai avea bob de lumină; şantierul ocupă, cu gardul ieşit în afară, tot trotuarul (pietonii circulă pe pista de biciclete). Iar regimul de înălţime a fost „fentat” cu subsoluri, demisol şi mansarde suprapuse – cică sunt două etaje, restul sunt altceva”, a mai spus Vîlcu.
În 2017, când se pregătea șantierul hotelului de pe Avram Iancu, riveranii au arătat că s-au tăiat peste 30 de copaci seculari de pe amplasament care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp plantați cu specii din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cele din Grădina Botanică a Clujului. S-au sesizat instituțiile abilitate, s-au aplicat sancțiuni și oamenii au cerut Primăriei să stopeze șantierul. Arhitectul șef al orașului de atunci, Ligia Subțirică, s-a declarat legată de mâini și picioare în cazul hotelului: grădina botanică la care făceau referire riveranii nu era protejată, în plus, deși Comisia de Monumente din Cluj nu a acceptat construirea lângă zidul cetății, pe amplasamentul Casei Călăului, însă investitorii au mers până în pânzele albe și au reușit să devină legali.
Primăria a arătat că s-a opus ani de zile proiectului hotelului, că și comisia de monumente din Cluj a dat aviz negativ, dar că investitorii au uzat de oportunitatea legală de a primi aviz de la București, de la comisia națională. S-au făcut și eforturi ca respectiva casă de la nr. 25 să nu fie vândută, nici demolată, însă și acestea au eșuat. „Până la urmă aici este o chestiune de oportunitate. Nu una de legalitate. Proprietarul privat a cumpărat un teren în centrul Clujului pentru o anumită investiție. Și a făcut toate demersurile ca să-și realizeze proiectul. Până la urmă a adus toate completările cerute la autorizare și a primit autorizația pentru hotel”, au spus în februarie 2017 pentru Actualdecluj.ro specialiști din cadrul primăriei. Atunci s-a mai uzat de faptul că pe șantier se descoperiseră o serie de vestigii (morminte) pentru care cei de la Monumente au cerut relocare.
Așa, au intrat pe fir rivernaii care au cerut instanței stoparea construcției și anularea autorizației de construire. În 2019, ei au pierdut însă definitiv procesul cu beneficirii – Dumitru Rodean, socrul omului de afaceri sibian Dumitru Ghișe (ceal care a construit și Hotelul Ana Dome din Zorilor, hotel care a crescut peste noapte de la sub 100 de camere autorizare, la peste 100 și care s-a edificat lângă o biserica în construcție) dar și cu Pritax Invest, o firmă din portofoliul lui Ghișe.
Proiectanții Hotelui de pe Avram Iancu, Arhitect Servie din București au în portofoliu și Hotelul din Cluj Ana Dome din portofoliul lui Ghișe edificat în 2009, pe un amplasament nefericit, între o biserică în construcție și un bloc de locuințe. De asemenea, Arhitect Service are proiect și Hotelul Ramada din Sibiu.
Vezi și:
S-au tăiat copaci vechi de 300 de ani în centrul Clujului. Primăria: privații „scriu” legea când vine vorba de construirea în centrul istoric
Ilegal sau imoral? Cazul celor 33 de copăcei de 300 de ani puși la pământ în centrul Clujului
(sursa: Curtea de Apel Cluj)
(sursa foto: T Szabó Csaba)
toti arhitectii, care n-au proiectat in viata lor nimic, gen Dan Clinici, isi dau cu parerea.
daca comisia nationala a monumentelor istorice a dat aviz favorabil, cum sa respinga primaria pe criterii estetice, daca comisia respectiva e autoritatea in domeniu? locuitorii se agita, dar nici unul nu a dat o solutie legala de respingere, pentru ca nu exista.