Închide

Universitari clujeni critică hotelul autorizat de Primărie în centrul Clujului, lângă zidul medieval al orașului și îl consideră o hidoșenie. Proiectanții au în portofoliu și hotelul Golden Tulip Ana Dome din oraș. Arhitect clujean: „Total inadecvată și desuetă, atât ca tehnologie, cât și ca imagine”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - feb. 12, 2021 2 6751

Profesori din cadrul Universității Babeș-Bolyai critică hotelul autorizat de Primăria clujeană pe strada Avram Iancu nr.22-25, construcție aflată în șantier în centrul Clujului și deja ridicată. Aceștia au cerut să știe ce spun arhitecții din Cluj despre viitorul Hotel și cum a fost posibilă autorizarea lui lângă zidul medieval al orașului.

Primăria a autorizat la respectiva adresă în octombrie 2015 un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase, construcție ridicată și calificată acum de universitari clujeni drept „hidoșenie”, o batjocură adusă istoriei orașului, având în vedere că s-a aprobat edificarea ei lângă zidul fostei cetăți medievale a Clujului, chiar o „crimă” împotriva patrimoniului cultural.

În 2017, când a debutat șantierul, Primăria i-a lăsat pe riverani să se lupte cu dezvoltatorul care a primit acceptul să edifice hotelul de pe Avram Iancu nr.22-25. Riveranii de pe Kogălniceanu au pornit o serie de acțiuni împotriva beneficiarului hotelului, mai ales că investitorii au tăiat și peste 30 de copaci seculari de pe amplasament pentru a pregăti construcția, fără autorizație. Vecinii au cerut în instanță stoparea construcției și anularea autorizației de construire, însă au pierdut procesul prin care cereau stoparea și anularea autorizației de construire.

Proiectantul Hotelului de pe Avram Iancu este Arhitect Service din București care are în portofoliu și Hotelul Ana Dome de pe varianta Zorilor- Mănăștur, hotel ridicat între o biserică în construcție și un bloc de locuințe.

Un arhitect activist din oraș a arătat că noul hotel de pe Avram Iancu este o construcție „total inadecvată și desuetă, atât ca tehnologie cât și ca imagine”.

Având în vedere cazurile tot mai flagrante de construcții care apar în orașe ca nuca în perete acceptate și autorizate tocmai de instituțiile care ar trebuie să vegheze la calitatea vieții și a mediului construit, unul dintre universitarii care au criticat construcția a propus și o temă de reflexie și dezbatere: „Orașele se sluțesc oare odată cu noi?”

În 6 decembrie 2020, o zi cu alegeri parlamentare, civici din Cluj sesizau prezența pe strada Avram Iancu a viitorului hotel autorizat de Primărie la nr. 22-25. Clădirea era deja ridicată iar clujenii sesizau că ea este o monstruozitate acceptată de Primărie în centrul Clujului.

Oadtă ce șantierul a evoluat, universitari din oraș au sesizat și ei faptul că hotelul care a răsărit pe strada Avram Iancu este un exemplu clar de masacrare a patrimoniului imobil istoric al Clujului.

„Imi pare rău, dar iarăși o să postez ceva urât. Nu am cum să nu fiu revoltat, când o secțiune importantă din zidul istoric medieval din Cluj și fűvészkert, adică prima grădină botanică din epoca barocă în spatele palatului Nemes-Bethlen era distrusă și masacrată de această clădire incredibil de urâtă. Tot aici s-a găsit și un sit arheologic important din epoca romană. Este o crimă împotriva patrimoniului imobil istoric. Spune mult despre politica PNL din Cluj”, a semnalat T Szabó Csaba, lector la Universitatea din Sibiu. 
Ciprian Mihali, conferenția în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj a criticat și el clădirea arătând că ridicarea hotelului de pe strada Avram Iancu ”dă măsura, încă o dată, a degradării tuturor standardelor din societatea noastră: standarde arhitecturale, estetice, administrative, legale etc”.
„Respectul pentru trecut dă măsura valorii prezentului. Batjocura față de trecut este semnul cel mai clar al nimicniciei actuale.
O parte din zidul fostei cetăți medievale clujene va fi vizibil de acum doar din parcarea cu barieră a acestei hidoșenii violente construită în centrul Clujului, o hidoșenie care nu s-ar fi putut construi dacă pe undeva, pe traseul aprobărilor (și se pare că asta chiar la Comisia Națională a Monumentelor), cineva nu ar fi înlesnit luarea unei decizii favorabile „dezvoltatorilor” din Cluj. Construcția acestui hotel dă măsura, încă o dată, a degradării tuturor standardelor din societatea noastră: standarde arhitecturale, estetice, administrative, legale etc. Este totuși revoltător că nimeni și nimic nu a putut opri înălțarea acestei oribilități la trei sute de metri de centrul orașului. De aceea, mi se pare cât se poate de plauzibil ca, sub presiunea acelorași „dezvoltatori”, să vedem dispărând de pe str. Avram Iancu alte clădiri istorice, cum ar fi cea a Facultății de Drept sau a Liceului Șincai. Pentru că, nu-i așa, câți bani ar aduce orașului și buzunarelor flămânde niște clădiri de birouri sau hoteluri construite de cine trebuie? Din păcate astfel de exemple s-au înmulțit în ultima vreme și se vor tot înmulți: pentru că odată ce rigoarea legii și a integrității a slăbit, iar precedentele au fost create, nimic nu mai poate opri presiunea milionarilor care „dezvoltă” orașul”, a mai semnalat Mihali.
El a mai ridicat o temă de actualitate și de dezbatere publică:  „Orașele se sluțesc oare odată cu noi?.
„Nebunia distrugătoare a urâțeniei. Nu pot acuza pe nimeni de corupție, dar pot acuza pe toată lumea de prostie, de cupiditate, de prost gust și de dispreț față de echilibrul urban. Cum e posibil să apară în centrul Clujului, pe una din (cândva) cele mai pitorești și mai echilibrate străzi ale orașului, această monstruozitate arhitecturală și urbanistică? Cine dă avize pentru distrugerea echilibrului arhitectonic, cine este atât de orb și de înfometat de bani încât să nu realizeze că o asemenea oroare toxică distruge totul în jurul ei și pentru foarte mulți ani de acum înainte? Aș fi sincer curios să știu ce cred arhitecții despre acest proiect.
Care sunt eventualele calități ascunse care au permis realizarea lui? Care este regimul de înălțime, care sunt constrângerile de formă, de culoare, de încadrare în peisaj pe care le respectă? Există vreun proiect la nivelul municipalității privind revoluționarea arhitecturii pe strada Avram Iancu? Orașele se sluțesc oare odată cu noi?”, a mai spus universitarul clujean.

Un alt cadrul didactic din cadrul UBB, activistul Dumitru Cornel Vîlcu, a amintit și el de scandalul din 2017 când a pornit șantierul hotelului. „Ar fi de adăugat că la începerea lucrărilor au fost tăiaţi nişte arbori rari, protejaţi prin lege, din acea curte „afundată. Proprietarii au fost anchetaţi, copacii s-au încăpăţânat să supravieţuiască (le-au crescut ramuri noi din trunchiurile tăiate), şantierul a fost oprit câteva luni, apoi au fost eliminaţi complet şi s-a făcut… asta. Vecinii „din spate” nu vor mai avea bob de lumină; şantierul ocupă, cu gardul ieşit în afară, tot trotuarul (pietonii circulă pe pista de biciclete). Iar regimul de înălţime a fost „fentat” cu subsoluri, demisol şi mansarde suprapuse – cică sunt două etaje, restul sunt altceva”, a mai spus Vîlcu.

Arhitectul Dan Clinci, implicat în proiecte comunitare în oraș, a spus și el că investiția de pe Avram Iancu este extrem de nefericită. „Total inadecvată și desuetă, atât ca tehnologie cât și ca imagine. Probabil rezultatul împerecherii între lipsa de gust a beneficiarului cu lipsa de profesionalism a proiectantului. Pe care mi-l imaginez un crocodil activ în perioada postmodernist-ceaușistă, cu faima construită în anii ’90. Imită grotesc un fel de cabană la munte, de unde bănuiesc și spiritul tradiționalist patriotic al beneficiarului. Într-un cuvânt o expresie ilustrativă a conservatorismului și incapacității investitorilor de a apela la proiectanți profesioniști. Care există cu prisosință în Cluj”, a subliniat Clinci.
Un alt arhitect, David Stancu, cu birou în București, a spus că imobilul a primit autorizația de construire deoarece avea dosarul corect din punct de vedere tehnic. „
„Dacă e în zona protejată un cuvant il are Comisia de Monumente pe partea de estetică, însă asta e singura instanță în care se judecă estetica unei clădiri. Primăria nu are legal dreptul asta, decât dacă își înființează prin HCL o comisie de estetică… și atunci e cu cântec pentru că poate fi contestată ca fiind discriminatorie față de cetățenii orașului respectiv, în comparație cu cetățenii altor orase care pot face ce îi taie capul”, a mai opinat Sancu.
Consiliul Local din Cluj-Napoca a aprobat în 2010 Planul Urbanistic Zonal pentru strada Avram Iancu numerele 19-25 – la numărul 19 se afla celebra Casă a Călăului, care a ars în urmă cu câțiva ani, iar la numerele 21-23 se afla clădirea familiei Bethlen. Beneficiar era Dumitru Rodean, despre care presa a aratat că este socrul omului de afaceri sibian Dumitru Ghișe. Potrivit documentației pe amplasament urma să fie construit un hotel cu două nivele la subsol, un demisol, parter, două etaje și alte două etaje retrase. Conform proiectului de atunci, parterul clădirii urma să aibă închideri transparente și vedere spre zidul cetății de pe Kogălniceanu nr. 8, iar accesul auto în hotel va fi rezolvat prin gangul respectivului imobil de pe Kăgălniceanu, iar accesul în parcare urma să se facă cu lift auto. Ulterior, în octombrie 2015, s-a emis și autorizația de construire.

În 2017, când se pregătea șantierul hotelului de pe Avram Iancu, riveranii au arătat că s-au tăiat peste 30 de copaci seculari de pe amplasament care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp plantați cu specii din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cele din Grădina Botanică a Clujului. S-au sesizat instituțiile abilitate, s-au aplicat sancțiuni și oamenii au cerut Primăriei să stopeze șantierul. Arhitectul șef al orașului de atunci, Ligia Subțirică, s-a declarat legată de mâini și picioare în cazul hotelului: grădina botanică la care făceau referire riveranii nu era protejată, în plus, deși Comisia de Monumente din Cluj nu a acceptat construirea lângă zidul cetății, pe amplasamentul Casei Călăului, însă investitorii au mers până în pânzele albe și au reușit să devină legali.

Primăria a arătat că s-a opus ani de zile proiectului hotelului, că și comisia de monumente din Cluj a dat aviz negativ, dar că investitorii au uzat de oportunitatea legală de a primi aviz de la București, de la comisia națională. S-au făcut și eforturi ca respectiva casă de la nr. 25 să nu fie vândută, nici demolată, însă și acestea au eșuat. „Până la urmă aici este o chestiune de oportunitate. Nu una de legalitate. Proprietarul privat a cumpărat un teren în centrul Clujului pentru o anumită investiție. Și a făcut toate demersurile ca să-și realizeze proiectul. Până la urmă a adus toate completările cerute la autorizare și a primit autorizația pentru hotel”, au spus în februarie 2017 pentru Actualdecluj.ro specialiști din cadrul primăriei. Atunci s-a mai uzat de faptul că pe șantier se descoperiseră o serie de vestigii (morminte) pentru care cei de la Monumente au cerut relocare.

Așa, au intrat pe fir rivernaii care au cerut instanței stoparea construcției și anularea autorizației de construire. În 2019, ei au pierdut însă definitiv procesul cu beneficirii – Dumitru Rodean, socrul omului de afaceri sibian Dumitru Ghișe (ceal care a construit și Hotelul Ana Dome din Zorilor, hotel care a crescut peste noapte de la sub 100 de camere autorizare, la peste 100 și care s-a edificat lângă o biserica în construcție) dar și cu Pritax Invest, o firmă din portofoliul lui Ghișe.

Proiectanții Hotelui de pe Avram Iancu, Arhitect Servie din București au în portofoliu și Hotelul din Cluj Ana Dome din portofoliul lui Ghișe edificat în 2009, pe un amplasament nefericit, între o biserică în construcție și un bloc de locuințe. De asemenea, Arhitect Service are proiect și Hotelul Ramada din Sibiu.

Vezi și:

S-au tăiat copaci vechi de 300 de ani în centrul Clujului. Primăria: privații „scriu” legea când vine vorba de construirea în centrul istoric

Ilegal sau imoral? Cazul celor 33 de copăcei de 300 de ani puși la pământ în centrul Clujului

(sursa: Curtea de Apel Cluj)

(sursa foto: T Szabó Csaba)

 

2 comentarii

  1. daca comisia nationala a monumentelor istorice a dat aviz favorabil, cum sa respinga primaria pe criterii estetice, daca comisia respectiva e autoritatea in domeniu? locuitorii se agita, dar nici unul nu a dat o solutie legala de respingere, pentru ca nu exista.

Lasa un raspuns pentru anonim

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Articole similare