Închide

Universitar și activist clujean: liderii Clujul fără TITLU reeditează o fabulă – „vulpea şi strugurii – faza pe promisiuni electorale”

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 18, 2016 3 878

După ce Clujul nu a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană, în mediul on-line au apărut destule critici la adresa autorităților clujene, sintetizare simbolic sub forma a două motive principale pentru care orașul a pierdut competiția națională, Pata Rât și plăcuțele bilingve. După ce primarul a anunțat pe Facebook că va susține proiectul Cluj 2021, chiar dacă titlul nu e câștigat, s-au accentuat criticile dinspre societatea civilă clujeană, activiști locali exprimându-și scepticismul că anunțurile făcute ar putea fi doar o retorică electorală, având în vedere apropierea alegerilor parlamentare programate la finalul anului.

„Cred că astea au fost unele dintre pietrele care au tras în jos, Pata Rât și plăcuțele, dar în general e vorba despre comportamentul unei administraţii locale care SE PREFACE a colabora cu societatea civilă, dar în fapt încearcă să profite de pe urma ei/ s-o păcălească – vezi problema de anul trecut a malului Someşului, unde Primăria a încercat s-o facă tot ‘pe-a ei’, până s-a ajuns la protest serios. E o nereușită care, în opinia mea, li se datorează în foarte mică măsură artiştilor şi ong-urilor implicate, şi foarte mult administraţiei locale. Când aceasta e urmată de o reacţie de genul ‘şi aşa nu aveam nevoie de banii ăia’ plus promisiuni, înainte de alegeri că toate vor fi bune şi frumoase este o retorică specifică apropierii de orice scrutin, în România. Să nu uităm că primarul Emil Boc a acceptat să devină unul din puţinii lideri convingători, relativ respectaţi cel puţin local, ai ‘noului’ PNL. Mă tem că anunțul făcut de primar nu e decât „vulpea şi strugurii – faza pe promisiuni electorale”, așa cum am spus imediat după ce am văzut postarea”, a spus universitarul-activist, Dumitru Cornel Vîlcu pentru Actualdecluj.ro.

Și activistul Adrian Dohotaru a avut o reacție similară. Acesta a menționat că respectivele probleme spinoase ale Clujului, plăcuțele și Pata Rât depind doar de voința celui care conduc orașul. „42% dintre oamenii din Pata Rât au fost evacuați forțat de autorități în ghetoul din preajma rampelor de gunoi. La Pata Rât trăiesc 1.500 de oameni. În acest timp, nu doar că nu s-a recunoscut problema, dar Emil Boc declara constant că i-a mutat pe oameni în condiții mai bune. De ani de zile, spunem, inclusiv prin campania „Consultați-ne” de acum, că desegregarea ghetoului trebuie să fie o prioritate de top pentru oraș, mai ales că un oraș de talia Clujului are posibilitatea asta dacă dorește. Vorbesc de Pata Rât pentru că plăcuțele se pot instala mult mai ușor”, a fost reacția postată de Dohotaru în mediul on-line.

După ce primarul Emil Boc a pus pe Facebook anuțul că intenționează să sprijine implementarea programului Cluj 2021, postarea sa a primit peste 1000 de like-uri, a avut zeci de distribuiri și a primit multe comentarii de laudă dar și critici că încă există prea mult naționalism în Cluj și de accea orașul nu poate ieși câștigător.
AICI DETALII DESPRE ANUNȚUL FĂCUT DE PRIMARUL CLUJULUI:

 

 

 

 

3 comentarii

  1. Aștept de la dl Dohotaru (altfel o persoană demnă de tot respectul) să ne explice mai concret care sunt măsurile REALISTE care se pot lua în ceea ce privește „deghetoizarea” coloniei de la Pata rât. Țin să îi amintesc că cei mutați acolo ocupau ABUZIV un domeniu public (și unul situat în o zonă chiar foarte bună a orașului) și pe lângă faptul că

    Și în plus, să ne explice cam care ar fi fost atuurile rezolvării (în cheia dată de el) acestor probleme care să ajute la nominalizarea pt titlul de capitala culturală? Altfel decât moda că acum trebuie să iubim delfinii, să nu mai folosim tehnologia și să iubim anormalul. Multiculturalitate și integrare faci cu cei care doresc acest lucru.

    • .. completare la comentariul anterior:

      și pe lângă faptul că abuzau de un spațiu public, ce nu le aparținea lor, abuzau și de tot ce înseamnă legile statului și ale bunului simț, terorizând comunitatea locală prin comportamentul lor de foarte multe ori la limita violenței fizice și psihice.

  2. E dificil de răspuns la aceste întrebări într-un comentariu. Ce pot spune e că la sfârșitul lunii septembrie vom lansa vol. Pata, unde încercăm să formulăm niște răspunsuri. În stilul nostru, vom pune la liber cartea și pe net pe care o veți găsi cu un search pe google. Ce pot spune cu siguranță e că e incomparabil mai dificil să-i determini pe oameni să-și iubească semenii, indiferent de etnie, decât să iubească delfinii, deci nu e nici o modă.

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.