Un bastion al fostei cetăți a Clujului e neștiut de nimeni, chiar dacă e într-o zonă intens circulată și fotografiată

Un turn lipit de zidul de apărare a vechii cetăți a Clujului e neștiut de nimeni, chiar dacă e într-o zonă intens circulată – și, după caz, intens fotografiată. Am confirmat că e vorba de fostul bastion al postăvarilor, ridicat în urmă cu o jumătate de mileniu, în secolul XVI.

Sunt cunoscute câteva turnuri de apărare, sau bastioane, ale vechii cetăți a Clujului. Cel mai cunoscut este Bastionul Croitorilor, recent reabilitat și transformat în centru de cultură urbană, cu expoziții și alte evenimente. Un altul – bastionul Pantofarilor – se află la intersecția străzilor Avram Iancu și Republicii, în fundul curții clădirii cumpărate de artistul Adrian Ghenie, și aflată acum în reabilitare. Între acestea două hărțile arată că vechea cetate a Clujului avea un bastion al tăbăcarilor, un altul al zidarilor, al curelarilor, bastionul postăvarilor și cel al tâmplarilor – așa cum se știe, fiecare bastion era dat în grija câte unei bresle.

Adăugăm la acestea turnul lăcătușilor, zis și turnul pompierilor, acesta fiind la rândul său recent reabilitat – și cam atât: acestea ar fi turnurile din vechea cetate a Clujului care s-au păstrat – sau așa se credea.

Un alt turn a rămas în picioare și nu știe nimeni de el, e vorba de bastionul postăvarilor, care se află în fundul unei înguste curți pline de umezeală din clădirea Facultății de Drept a universității ”Babeș-Bolyai”. Am reușit să intrăm în acest turn – dar nu înainte să fim nevoiți să cerem o aprobare în scris din partea universității. La fața locului accesul a fost condiționat de semnarea unui document prin care ne angajăm să nu fotografiem și să nu filmăm nimic din interior, căci pentru aceasta trebuie o altă aprobare specială. Am făcut-o și pe aceasta iar acum așteptăm aprobarea ei ca să vă arătăm, nu doar să vă descriem, cum arată în interior acest necunoscut bastion de apărare a cetății Clujului despre care nimeni nu cunoaște nimic chiar dacă trece, probabil, zilnic pe lângă accesul dinspre fosta cetate în acesta.

Ajungem la turn după ce traversăm un coridor îngust aflat la subsolul facultății, de unde ajungem într-o curte interioară mică de câțiva metri pătrați și plină de umezeală, altfel inaccesibilă – un alt acces în curte se face dintr-un amfiteatru, prin ieșirea de incendiu a acestuia, care se deschide doar în caz de necesitate.

O dată ajunși în interior aflăm că turnul e dotat cu electricitate iar instalația funcționează. E dotat și cu apă curentă, dacă e să considerăm că robineții aflați la fiecare etaj sunt utilizabili, clădirea nefiind folosită de ani de zile, dar înainte să fie închisă pentru ultima dată în ultima vreme aici a funcționat Institutul de Gemologie al universității.

După ce urcăm câteva trepte o ușă metalică închisă cu lacăt asigură accesul înspre strada Potaissa, unde accesul în bastion e blocat la rândul său de o altă ușă, de data aceasta din lemn masiv, accesibilă de către oricine are drum pe strada respectivă, pe partea cealaltă, interioară, a zidului de apărare a cetății.

Următoarele două nivele se compun din câte o singură încăpere, de doar câțiva metri pătrați, aproximativ 25, plus spațiul ocupat de scările de acces, care către primul nivel sunt abrupte. Acestora li se adaugă și un pod, cu o trapă care nu știm cum se folosește altfel decât cărând o scară până la ultimul nivel.

Pe un perete al ultimului nivel găsim, rămasă din vremea când bastionul era folosit, o fotografie cu trei persoane prinsă într-o pioneză, ultima relicvă a faptului că în clădire a existat activitate relativ recent. Toate cele trei nivele au fost golite de orice fel de obiect de mobilier, cu excepția a … două chiuvete, una la primul nivel, încastrată în plăci de faianță, și o alta la următorul nivel. Se remarcă ferestrele: așa cum se observă în bastionul Croitorilor de exemplu, în vremuri medievale acestea aveau rol de apărare, ca urmare dimensiunea exterioară era semnificativ mai mică decât cea interioară la nivelele superioare, or nu e cazul aici, dar nu se exclud intervenții în cele nu mai puțin de cinci sute de ani de când a fost ridicat acest neștiut turn de apărare al orașului.

UPDATE Am reușit să intrăm din nou în bastion în 22 septembrie, după ce a trebuit să cerem aprobări speciale ca să filmăm și să fotografiem, pe care le-am primit, și constatăm că între cele două vizite turnul a fost primenit, curățat, iar groapa de la primul nivel a fost acoperită cu linoleum. Rămâne de văzut dacă groapa de la acest nivel era cândva o fântână de alimentare cu apă în caz de asediu, cum se proceda în urmă cu cinci sute de ani. Fotografia prinsă în pioneze de la ultimul nivel a dispărut, și cam orice obiect din interior, au rămas doar chiuvetele și poate și acestea ar fi dispărut dacă n-ar fi fost încastrate. Am reușit să intrăm chiar și în acoperiș, căci angajații UBB au chiar urcat o scară până la ultimul nivel pentru a avea acces în pod; aici, însă, cu excepția unei sticle vechi în care nu știm ce-a fost cândva, n-am găsit decât o grămadă de găinaț de porumbel.

UBB arată într-un răspuns la solicitarea actualdecluj.ro că imobilul situat a fost dobândit de universitate în anul 1938, odată cu intrarea în patrimoniul instituției universitare a ansamblului imobiliar în care desfășoară activitatea în prezent Facultatea de Drept, întreg imobilul având inițial destinația de cămin studențesc. De la momentul dobândirii și până în prezent s-a aflat exclusiv în posesia și folosința Universității Babeș-Bolyai, a precizat instituția. În acest moment turnul e închis desfășurării oricărei activități, întrucât a intrat în procedura de reabilitare, ”proces care este unul anevoios, ținând cont și de faptul că imobilul este monument istoric înscris în Repertoriul Arheologic Național ”(RAN), cod LMI CJ-II-m-A-07242.01. Din rațiuni ce țin de coerența execuției lucrărilor și de caracterul unitar al ansamblului format din construcția ”turn” și zidul cetății (acesta din urmă aflat în administrarea municipiului Cluj-Napoca), am solicitat și concurusul autorităților locale în urmă cu câțiva ani, în prezent lucrările de consolidare a zidului fiind în faza de proiectare”, arată universitatea. Răspunsul UBB arată că turnul e într-adevăr fostul bastion al postăvarilor din incinta cetății Clujului, despre care nu se știa nimic.

Revenim cu informații despre activitatea din acest fost turn de apărare a cetății Clujului ascuns într-un fund de curte.

Mai jos imagini din interior:

UPDATE Citește și:

Turnul de apărare necunoscut al Clujului așteaptă reabilitarea de la Primărie sub lacăt. UBB: mingea e la Primărie

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.