Turnul de apărare necunoscut al Clujului așteaptă reabilitarea de la Primărie sub lacăt. UBB: mingea e la Primărie

Turnul de apărare necunoscut al fostei cetăți a Clujului, ascuns la vedere pe partea opusă a zidului de pe strada Potaissa, nu va fi reabilitat prea curând, necum să fie vorba de introducerea acestuia în circuitul turistic. Motivul, cum e de așteptat – birocrația.

Mai exact, turnul despre care actualdecluj.ro a prezentat în urmă cu câteva săptămâni imagini exclusive din interior, folosit până în urmă cu câțiva ani de către angajații unui institut al Universității ”Babeș-Bolyai” iar de atunci sub lacăt ani de zile, rămâne în aceeași situație și în următoarea perioadă. Proprietar este UBB, care spune că e legată de mâini și de picioare în ce privește deschiderea turnlui către public și, anterior, reabilitarea acestuia. Reprezentanții UBB arată pentru actualdecluj.ro că nu pot reabilita clădirea altfel decât prin reabilitarea în asociere a zidului din care face parte. ”Construcția ”turn” a fost dobândită de Universitate în anul 1938, fiind cuprinsă în ansamblul imobiliar al fostului Cămin studențesc Avram Iancu, iar ulterior în construcția ”turn” a funcționat Institutul de Gemologie, care în prezent a fost relocat. Referitor la corespondența purtată cu autoritățile locale, facem mențiunea că aceasta a vizat exclusiv lucrările de restaurare a zidului cetății și a construcției ”turn”, în prezent lucrările de consolidare a zidului fiind în faza de proiectare. Construcția ”turn” fiind lipită de zidul cetății, nu poate fi restaurată separat”, a arătat UBB.

Universitatea precizează că serviciile de proiectare au fost contractate de către Municipiul Cluj-Napoca, zidul cetăţii fiind în administrarea municipiului. Am întrebat în urmă cu două săptămâni Primăria Cluj-Napoca ce planuri are cu reabilitarea zidului și dacă acestea includ reabilitarea acestui necunoscut turn de apărare al cetății, dar solicitarea noastră nu a primit răspuns deocamdată.

Să menționăm, zidul cetății a fost reabilitat în urmă cu 12 ani pe strada Potaissa, lucrările au inclus o bizară soluție românească în teorie provizorie dar în realitate cât se poate de permanentă – fixarea cu un pop metalic a unei grinzi din lemn deasupra unei arcade a zidului, soluție ce în 2012 la data reabilitării ar fi trebuit să fie una de scurtă durată. ”Toată scobitura aceea e rezultatul intervenţiei locatarilor, care aveau cocioabele construite direct lipite de zid, fără alt perete, folosind direct zidul oraşului. Şi dacă au avut nevoie de puţin loc, au săpat ca prin brânză în zid”, spunea în 2012 arhitectul Adrian Borda, membru în Comisia Regională a Monumentelor Istorice. „Ideea a fost să se conserve aceste intervenţii absolut ciudate, să se vadă istoria zidului rămas, care era parazitat. Nu am vrut să-l reparăm, ci să-l păstrăm aşa cum e, ca să înţelegem ce s-a întâmplat”, spunea el, adăugând că soluţia tehnică găsită-sprijinirea arcadei cu un pop metalic – e „un fel de glumă arhitecturală”. „E o glumă arhitecturală, care poate fi înlocuită. Dar arcada nu poate sta fără acel stâlp, că se prăbuşeşte. Deocamdată asta e soluţia care a rămas”, a spus el. Așa a rămas de atunci, peste un deceniu.

Citește și:

Un bastion al fostei cetăți a Clujului e neștiut de nimeni, chiar dacă e într-o zonă intens circulată și fotografiată

Nici un comentariu

Actual de Cluj