Închide

Un roman despre masacrul de la Târgu Lăpuș din 1918, reeditat după 40 de ani, lansat joi la Muzeul Etnografic

Cultură by Mihai Prodan - mart. 22, 2019 0 165

Poetul clujean Horia Bădescu își lansează volum editorial joia viitoare în sala Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei – o a patra reeditare a unui volum publicat inițial în 1981.

E vorba de volumul „Joia patimilor”, a patra ediție după ce prima a văzut lumina tiparului în urmă cu aproape 40 de ani, în 1981. Volumul e un roman istoric în tradiția romanului realist ardelenesc. „Joia patimilor este un roman istoric. Un roman istoric, în tradiţia romanului realist ardelenesc. Lectura lui atentă descoperă însă, din umbră, un mare model, un model de care nici nu ştiu dacă autorul a fost sau nu conştient. Este modelul romanului istoric tolstoian. Ca şi acolo, şi aici, în Joia patimilor, vom descoperi alături de personaje de ficţiune şi personaje istorice reale, care apar în aceste pagini ca prezenţe fugare, mai mult sau mai puţin consistente. E vorba îndeosebi de câţiva dintre fruntaşii românilor din Ardeal, în acel moment al începutului de veac XX consecutiv Primului Război Mondial şi Marii Uniri a Ardealului cu România. Îi vom descoperi în universul romanului, pe câţiva dintre ei, pe Ştefan Cicio Pop, pe Vaida-Voevod, pe un altul dintre deputaţii românilor în Parlamentul de la Buda­pesta, Mihali, atâţia şi atâţia alţii, prezenţe, spun, mai mult sau mai puţin fugare, dar, cu siguranţă, memorabile. Sunt tăiaţi în câteva linii, însă linii care nu se uită, sunt profiluri, sunt portrete ce au dimensiunea măreţiei, sunt de fapt busturi ce pozează pentru veşnicie. Este reconfortant să descoperi cum scriitorul a câştigat acest pariu, fiindcă pentru orice romancier ce-şi propune să înfrunte această provocare, este o victorie să facă să apară în pagi­nile literaturii lui de ficţiune personaje cunoscute despre care cititorul află din cărţi de istorie”, relata la o ediție anterioară cel care semnează postfața volumului, Liviu Petrescu.

Cartea vorbește despre un eveniment sinistru din Maramureş, întâmplat imediat după unirea din 1918, când câteva zeci de români adunași pentru a sărbători unirea au fost mitraliați și uciși.  „Exis­tă momente în viaţa unei naţiuni care închid în ele întreaga istorie a acesteia. Asemenea momente spun totul despre sufletul acestei naţiuni şi despre fe­lul ei de a fi în lume. Ase­menea momente se cer rea­mintite mereu, pentru puterea lor modelatoare, pen­tru datoria faţă de acei oa­meni care au dat frumuseţe şi înălţare clipelor tragice. Am scris această carte cu gândul la ei, dar şi cu gândul la noi, cei de astăzi. Pentru a ne reaminti, dar şi pentru a învăţa. Am scris această carte pentru prietenii mei din Ţara Lăpuşului, cei care m-au primit întotdeauna ca pe unul de-ai lor, pentru învăţătorul Roman Precup, cel cu inima cât toa­tă Transilvania, cel care mi-a vorbit prima oară des­pre aceste întâmplări de de­mult. Am scris despre dra­goste şi ură, despre sânge şi lacrimi, dar mai cu seamă despre străduinţa de a rămâne oameni şi fraţi”, explica recent Horia Bădescu.

Horia Bădescu este poet, prozator şi eseist, doctor în litere, jurnalist şi diplomat, cunoscut între altele ca autor al poeziei „De iuventute”.  Volumul se lansează joi la ora 17 în sala Reduta a muzeului etnografic de pe strada Memorandumului iar la lansare vorbesc academicianul Ioan Bolovan, criticii și istoricii literari Constantin Cubleșan și Mircea Popa, și directorul editurii, Vasile George Dâncu, iar discuțiile sunt moderate de istoricul Tudor Sălăgean, directorul muzeului. La lansare participă și corul bărbătesc „Dacii liberi” din Libotin, jud. Maramureș. Cartea apare la editura Școala Transilvană, în cadrul unei serii de volume dedicate Unirii de la 1918 în care, spune directorul Vasile Dâncu pentru actualdecluj.ro, ar urma să fie editate în medie trei volume pe an.

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu